Antet Scoala Tarlungeni

II. PREZENTAREA ORGANIZAŢIEI ŞCOLARE

Şcoala Gimnaziala Tãrlungeni cuprinde o scoala de centru si structurile: Gradinta Târlungeni, Gradinita Purcareni, Gradinita Zizin, gradinitele apartinatoare comunitatilor de romi de la Târlungeni si Zizin, Scoala Purcareni, Scoala Zizin. Forma de învăţământ este aceea de zi, însă există şi 1 clasa de „A doua şansã”.
Serviciile oferite de către şcoala noastră sunt:
• laborator de informatică; în anul şcolar 2005-2006 şcoala noastră a fost dotată, prin Programul SEI-IV (AEL-v.5), cu un laborator AEL dotat cu 10 calculatoare, un server, imprimantă, scanner, legate în reţea, conectate la Internet;
• bibliotecă funcţională tip CDI
• cabinet psihologic în care îşi desfăşoară activitatea un logoped şi 2 profesori itineranţi.

1. Informaţii generale privind unitatea

Scoala Gimnaziala Tãrlungeni este situatã în centrul comunei la o distanta de 7 km de oraşul Sãcele şi 15 km de Municipiul Braşov.
Invãţãmântul în comuna Tãrlungeni are vechi tradiţii, atât în limba românã, cât şi în limba maghiara. In comuna Tãrlungeni a existat un învãţãmânt confesional conform documentelor încã din anul 1696 şi existã documente şcolare despre învãţãmântul de stat în limba românã şi maghiarã începând din anul 1920. Incepând cu 1964 a existat învãţãmânt obligatoriu de opt clase în limba romana şi maghiarã, şcoala funcţionând în douã corpuri de clãdiri înainte de 1970. In anul 1970 s-a dat în folosinţã clãdirea nouã a şcolii cu parter şi un etaj , cu 10 sãli de clasã, laborator şi birouri. In perioada 1983-1989 a funcţionat în şcoala noastrã şi treapta I de liceu cu profil agricol şi confecţionare de elemente prefabricate. Incepând cu anul 2004 în urma comasãrii secţiei maghiare la nivelul comunei ,Primãria Tãrlungeni ne-a pus la dispoziţie încã un corp de clãdire pentru elevii şcolii noastre.

In unitatea noastrã şcolarã tradiţia şi modernismul se împletesc armonios, ţinând cont de complexul multi-etnic al zonei (români, maghiari, rromi) şi de ritmul accelerat al evoluţiei tehnologiei. Cadrele didactice ale şcolii s-au implicat în acest proces prin organizarea de manifestãri cultural-artistice specifice zonei, dar şi de aplicare a tehnologiilor moderne asistate pe calculator, care asigurã elevilor capacitatea de adaptare la schimbãrile actuale. Astfel promovãm ideea realizãrii ofertei educaţionale în funcţie de nevoile reale ale comunitãţii cât şi de condiţiile social-economice în care funcţioneazã şcoala încercând sã –i definim o identitate proprie.
Incepând cu anul scolar 2001\2002 în Scoala Purcãreni, care ulterior şi-a pierdut personalitatea juridica, fiind asimilatã şcolii de centru, s-au inscris 25 de elevi (ucenici) care au fost pregãtiţi în profilul menajer\menajerã, absolvind şcoala de ucenici cu durata de 2 ani. Din anul 2000 şi pânã 2010 în aceasta şcoalã au funcţionat clase la Scoala de Arte şi Meserii, această formã de şcolarizare fãcând parte din învãţãmântul obligatoriu de 10 clase, echivalent ciclului inferior liceal .
Începând cu anul scolar 2004-2005 s-a dezvoltat învãţãmântul integrat (elevi cu CES). Catedra profesionalã de psihopedagogie specialã – prof. itinerant a fost înfiinţatã în anul şcolar 2005/2006 (cabinetul de psihopedagogie specialã). In anul şcolar 2006\2007 am mai primit un post de asistent psihopedagog pe care funcţioneazã în prezent un profesor logoped. In anul şcolar 2006-2007 am înscris în şcoalã douã grupe de copii provenind de la Casele de tip familial din Tãrlungeni, copii cu deficienţe grave, care au fost constituiţi pana in anul 2009 în doua clase integrate în învãţãmântul de masã.
Şcoala noastrã a fost selectatã ca şcoalã-pilot în programul Phare 2007 – “Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate” – “Şcoala noastrã – şcoalã a şanselor egale” având ca obiective de dezvoltare: programe remediale tip “şcoalã dupã şcoalã”, învãţãmânt “A doua şansã – primar şi secundar inferior”, şcoala pãrinţilor, creearea unui mediu şcolar atractiv pentru o educaţie incluzivã, formarea cadrelor didactice ale şcolii pentru învãţãmânt “A doua şansã” şi educaţia incluzivã, iar mai apoi in alte programe nationale destínate grupurilor defavorizate: “Scoala-o sansa pentru fiecare” proiect Agentia Nationala pentru romi, “Pasi strategici in educatia copiilor rromi” proiect Romani Criss

2. Construcţia şcolară

Şcoala Tãrlungeni împreună cu structurile sale funcţionează în clădiri proprietate publică, având singur scop – învăţământ şi este împãrţitã astfel:
1.Şcoala Gimnazialã Tãrlungeni cu clasele I-VIII are trei corpuri, dintre care corul B gradinita pentru comunitate romi, iar corpul C se aflã la intrare în satul Zizin, unde funcţioneazã secţia maghiarã comasatã a comunei. Corpul A cuprinde 10 sãli de clasã, reabilitate în anul şcolar 2006/2007 in urma
constructiilor de reparatii capitale în cabinete, biblioteca şcolarã-CDI şi un cabinet de asistenţã psihipedagogicã. Corpul B a început sã se construiascã în vara anului 2006, iar lucrãrile s-au finalizat în primãvara anului 2008. Aici funcţioneaza grãdiniţa pentru copiii din comunitatea de romi, iar dupã amiazã program tip recuperare şcolarã „şcoalã dupa şcoalã”. Toate corpurile sunt prevãzute cu centralã termica pe lemne.
2.Scoala Purcãreni cu clasele I-VIII are douã corpuri. Corpul A are 11 sãli de clasã, iar în corpul B funcţioneazã o sala de clasã, un laborator de informaticã şi atelierul de gospodarie al claselor IX şi X.
3.Grãdiniţele comunei Tãrlungeni : Grãdiniţa Tãrlungeni cu o grupã de secţie românã şi douã grupe de secţie maghiarã, Grãdiniţa Cãrpiniş cu o grupã mixtã, Grãdiniţa Purcãreni cu o grupã de secţie românã şi una de secţie maghiarã şi Grãdiniţa Zizin tot cu doua grupe, una de secţie românã, iar cealaltã de secţie maghiarã.
4. Scoala Zizin cu clasele I-VIII are doua corpuri. Corpul A are o sala de clasa, laboratorul AEL, cancelaria si directiunea. Corpul B cu parter si etaj are cate 4 sali de clasa pe nivel. Programul este atat dimineata, cat si dupa amiaza intre orele 7.30-18.30

3.Utilităţi

Toate clădirile din subordinea Şcolii de Arte si Meserii Tãrlungeni sunt legate la reţeaua de curent electric, la reţeaua comunală de apă, aceasta comportând însă deficienţe în alimentare şi canalizare si au incalzire prin centrale termice folosind combustibil solid-lemne, exceptand gradinita Purcareni si scoala primara Carpinis, unde exista sobe de teracota.

4.Curriculum

Proiectarea curriculară presupune un management şcolar mai responsabil şi mai eficient, ţinând seama de interesele elevilor, de realităţile şcolare locale, de resursele şcolii, etc. Se are în vedere realizarea unei competiţii la nivelul unităţilor şcolare sub raportul ofertei educaţionale.

În oferta şcolii avem prevăzute cursuri opţionale structurate pe cicluri de învăţământ astfel:
Clasele I_IV – „Educaţie pentru valori comportamentale si atitudini”

Clasele V – VIII: – “ Educatie intercultural”

5. Informaţii privind personalul didactic, didactic auxiliar şi nedidactic.

5.1. Repartizarea personalului didactic pe cicluri de învăţământ, conform nivelului de calificare

2014-2015
NIVEL DE ÎNVĂŢĂMÂNT
TOTAL CALIFICAT NECALIFICAT ÎN CURS DE CALIFICARE
TITULAR SUPLINITOR
PREŞCOLAR
12 5 1 4 2
PRIMAR 24 16 8
GIMNAZIAL
44 28 15 1
TOTAL 80 49 24 5 2

5.2. Număr de cadre didactice care predau limba romani

2011-2014
NIVEL DE ÎNVĂŢĂMÂNT

TOTAL CALIFICAT NECALIFICAT ÎN CURS DE CALIFICARE
TITULAR SUPLINITOR
PRIMAR 2 – – – 2
GIMNAZIAL
1 – 1 – –
TOTAL 3 1 – 2

5.3. Număr de cadre didactice/de sprijin care desfăşoară activităţi cu elevii cu dizabilitati integraţi în şcolile de masă

2011-2014
NIVEL DE ÎNVĂŢĂMÂNT

TOTAL CALIFICAT NECALIFICAT ÎN CURS DE CALIFICARE
TITULAR SUPLINITOR
PRIMAR 1 2
GIMNAZIAL
1
TOTAL 2 2

5.4. Numărul de cadre didactice din şcoală care au participat la cursuri de formare privind lucrul cu elevii cu deficienţe integraţi în şcoala de masă

NIVEL DE ÎNVĂŢĂMÂNT

TOTAL CALIFICAT NECALIFICAT ÎN CURS DE CALIFICARE
TITULAR SUPLINITOR
PRIMAR 5 2 3 – –
GIMNAZIAL
4 1 3 – –
TOTAL 9 3 6 – –

5.5. Fluctuaţia cadrelor didactice

NIVEL DE ÎNVĂŢĂMÂNT PROCENTUL DE CADRE DIDACTICE CARE AU PĂRĂSIT UNITATEA ŞCOLARĂ LA SFÂRŞITUL ANULUI 2011- 2014 (PROCENTUL SE VA CALCULA PE FIECARE NIVEL DE ÎNVĂŢĂMÂNT)
PREŞCOLAR 40%
PRIMAR 33%
GIMNAZIAL 36%

6. Perfecţionarea cadrelor didactice
Programe de formare continuă (altele decât cele pentru grade didactice) la care au participat profesorii şcolii în ultimii 3 ani:

• TEMATICA : MANAGEMENT INSTITUŢIONAL; PEDAGOGIE DIFERENŢIATÃ; DEMOCRAŢIE ŞI TOLERANŢÃ ÎN PROCESUL DE ÎNVÃŢÃMÂNT; TEHNICI DE PREDARE- ÎNVÃŢARE ELEVI PROVENITI DIN GRUPURI DEFAVORIZATE; PSIHOPEDAGIE SPECIALÃ; INIŢIERE MENTORAT PIR; EDUCATIE INCLUZIVA
• DURATA: 60 ORE; 90 ORE;120 ORE
• FURNIZORUL PROGRAMULUI DE FORMARE: CCD BRAŞOV, PIR – PROGRAM MENTORAT, PHARE
• NUMĂRUL PARTICIPANŢILOR DIN ŞCOALĂ ŞI NIVELUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT LA CARE PREDAU: 96% DIN CADRELE DIDACTICE

7. Nivel de învăţământ

7.1. Educaţie preşcolară (an scolar 2014/2015):

TIPUL UNITĂŢII PREŞCOLARE Numărul copiilor preşcolari
Nivel I (3-5 ani) Nivel II (5 -6/7 ani) Grupe combinate
To-tal Romi Dizabilităţi Total Romi Dizabili-tăţi Total Romi Dizabilităţi
GRĂDINIŢE CU PROGRAM NORMAL (4 ORE/ ZI) 120 0
GRĂDINIŢE COMUNITATE ROMI 88 88 118 118

7.2.Educaţie obligatorie:

Număr total de elevi înscrişi la începutul anului şcolar, pe ani de studiu(2014-2015) Nr. Total de elevi Din care elevi
Romi Din care elevi cu dizabilităţi

Clasa pregatitoare 102 80
Clasa I 104 72
Clasa II 127 98
Clasa III 106 72
Clasa IV 114 79
Clasa V 161 126
Clasa VI 112 77
Clasa VII 116 80
Clasa VIII 94 72
A doua sansa 20 18

7.3. Situaţia neşcolarizării, a abandonului şi a repetenţiei şcolare
Elevi care
au abandonat scoala (2011-2014) Nr. Total de elevi care
au abandonat scoala Din care elevi
Romi Din care elevi cu dizabilităţi

Clasa I 2 2
Clasa II 1 1
Clasa III 0 0
Clasa IV 3 3
Clasa V 6 6
Clasa VI 17 17
Clasa VII 11 11
Clasa VIII 6 6
Clasa IX
Clasa X
A doua sansa inf.sec

7.4. Tipurile de servicii educaţionale de sprijin oferite de către şcoală copiilor Romi/ copiilor dizabilităţi integraţi în unitatea de învăţământ:
Curriculum diferenţiat; PIP-uri; „Seri de poveste”-activitãţi complementare şi extracurriculare saptamanale; ludotecã; program „A doua şansã”, program remedial „şcoalã dupã şcoalã”-ciclul primar; grãdiniţã de varã pentru rromi

DIRECTOR,
PROF. KEREKES MIHAELA