Nr .220/din 30.01.2015

 

REGULAMENTUL INTERN DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE AL SCOLII GIMNAZIALE TARLUNGENI

 

Elaborat de colectiv de lucru coordonat de prof. Pacurar Lucian,

                                             numit prin HCA nr……….din………………………

 

 

Supus spre dezbatere in CP din 27.01.2015

 

Aprobat prin HCA in 27.01.2015

 

 

                                                          Dispoziţii generale

 

Art.1  Prezentul Regulamentul  intern de organizare si functionare al Scolii Gimnaziale Tarlungeni este anexă a Regulamentului  de organizare si functionare a unităţilor de invaţămant preuniversitar, aprobat  prin Ordinul Ministrului Educaţiei Nationale nr.5115./

15-12-2014 si a Legii Educatiei Nationale Nr.1/2011 privind Statutul personalului didactic.

Art.2 Cuprinde prevederi si reglementari adaptate la specificul Şcolii Generale Tarlungeni şi este aprobat de către consiliul profesoral şi consiliul de administraţie

Art.3 Respectarea  regulamentului intern este obligatorie pentru întreg personalul salariat al unităţii de învăţămant, pentru elevi-beneficiari primari ai educatiei si părinţi/tutori/ sustinatori legali ai acestora.

Art.4 Unitatea de învţământ este organizată si funcţionează în baza legislaţiei generale şi speciale, a analizelor sanitare aprobate pentru fiecare an şcolar în curs.

Art.5 Prin reprezentantul legal, unitatea de învăţămant va aplica principiile  Declaraţiei Universale a drepturilor Omului, ale Convenţiei cu privire la drepturile copilului.

              

 

                           Organizarea unităţii de invăţămant

 

Art.6  – (1) Anul școlar începe la 1 septembrie și se încheie la 31 august din anul calendaristic următor.

 

  • Structura anului școlar, respectiv perioadele de desfășurare a cursurilor, a vacanțelor și a sesiunilor de examene naționale se stabilesc prin ordin al ministrului educației naționale.

 

  • În situații obiective, cum ar fi epidemii, intemperii, calamități naturale etc., cursurile școlare pot fi suspendate pe o perioadă determinată.

 

  • Suspendarea cursurilor se poate face, după caz:

 

  1. la nivelul unității de învățământ, la cererea directorului, după consultarea reprezentanților sindicatelor și ai părinților, cu aprobarea inspectorului școlar general;
  2. la nivelul grupurilor de unități de învățământ din același județ/municiul București, la cererea inspectorului școlar general, cu aprobarea Ministerului Educației Naționale (MEN);

 

  1. la nivel regional sau național, prin ordin al ministrului educației naționale.

 

  • Suspendarea cursurilor este urmată de măsuri privind parcurgerea integrală a programei școlare până la sfârșitul semestrului, respectiv al anului școlar, stabilite de consiliul de administrație al unității de învățământ și comunicate instanței care a aprobat suspendarea cursurilor.

Art.7. – (1) In perioada vacantelor scolare gradinitele pot organiza, separat sau in colaborare, activitati educative cu copiii, in baza hotararii Consiliului de administratie, care aproba si costurile de hrana, cu respectarea drepturilor prevazute de legislatia in vigoare si contractelor colective aplicabile pentru tot personalul unitatii.

(2) In vederea participarii la activitatile educative mentionate la alin.1, parintii si unitatea de invatamant incheie contractul educational prevazut in anexa prezentului R.I.

Art. 8. – (1) În unităţile de învăţământ preuniversitar, cursurile se pot organiza în forma de învăţământ cu frecvenţă sau în forma de învăţământ cu frecvenţă redusă.

 

  • Forma de învăţământ cu frecvenţă poate fi organizată în program de zi sau seral.

 

  • Învăţământul primar funcţionează, de regulă, în programul de dimineaţă. Pentru unitatile de invatamant care functioneaza in cel putin doua schimburi, programul este stabilit de Consiliul de Administratie al unitatii.

 

  • Cursurile pentru elevii din clasa pregătitoare şi din clasele I și a II-a nu vor începe înainte de ora 8.00 si nu se vor termina mai tarziu de ora 14.00.

 

  • În învăţământul primar, ora de curs este de 45 de minute, cu o pauză de 15 minute, după fiecare oră şi o pauză de 20 de minute, după cea de-a doua oră de curs. La clasa pregătitoare și la clasa I, activitățile de predare-învățare-evaluare acoperă 30-35 de minute, restul de timp fiind destinat activităților liber-alese, recreative.

 

  • În situaţiile în care clasele din învăţământul primar funcţionează împreună cu alte clase din nivelurile superioare de învăţământ, ora de curs este de 50 de minute, iar în ultimele cinci minute învăţătorii organizează activităţi de tip recreativ.

 

  • Pentru clasele din învăţământul gimnazial, liceal, profesional şi din învăţământul postliceal ora de curs este de 50 de minute, cu o pauză de 10 minute după fiecare oră; după a a treia oră de curs, se poate stabili o pauză de 15-20 minute.

 

  • În situaţii speciale şi pe o perioadă determinată, durata orelor de curs şi a pauzelor poate fi modificată, la propunerea motivată a directorului, prin hotărârea consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ preuniversitar, cu aprobara inspectoratului scolar.

 

Art. 9. – Durata și structura anului de studiu, alcătuirea schemei orare, precum și organizarea procesului de învățământ în cadrul programului “A doua șansă” sunt reglementate prin metodologie specifică, aprobată prin ordin al ministrului educației naționale.

 

Art. 10. – (1) Prin hotărârea consiliului de administraţie, la cererea părinţilor, unităţile de învăţământ preuniversitar pot organiza activităţi cu elevii înainte sau după orele de curs, prin programul „Şcoala după şcoală”.

(2) Programul „Şcoala după şcoală”se organizează în baza metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naționale.

Managementul unităţilor de învăţământ

Capitolul 1

Dispoziţii generale

 Art. 11. – (1) Managementul unităţilor de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică este asigurat în conformitate cu prevederile legale.

Unitatea de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică este condusă de consiliul de administraţie, de director şi, după caz, de directori adjuncţi.

 

  • Pentru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin, conducerea unităţii de învăţământ preuniversitar acţionează în comun cu toate organismele interesate: consiliul profesoral, consiliul reprezentativ al părinţilor/asociaţia părinţilor, consiliul şcolar al elevilor, autorităţile administraţiei publice locale.

 

Capitolul2

Consiliul de administraţie

 

Art. 12. – (1) Consiliul de administraţie este organul de conducere al unității de învăţământ.

(2)Consiliul de administraţie se organizează și funcţionează conform Metodologiei cadru de organizare şi funcţionare a consiliului de administraţie din unităţile de învăţământ, aprobată prin ordin al ministrului educaţiei naționale.

 

  • Directorul unității de învăţământ de stat este președintele consiliului de administrație.

 

Art. 13. – (1) La ședințele consiliului de administrație participă de drept, reprezentanții organizațiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate învățământ preuniversitar din unitatea de învățământ, cu statut de observatori.

 

  • Președintele consiliului de administrație are obligația de a convoca reprezentanții organizațiilor sindicale reprezentative din unitatea de învățământ la toate ședințele consiliului de administrație. Membrii consiliului de administratie, observatorii si invitatii sunt convocati cu cel putin 72 ore inaintea de inceperea sedintei ordinare, comunicandu-li-se ordinea de zi si documentele ce urmeaza a fi discutate. In cazul sedintelor extraordinare convocarea se face cu cel putin 24 ore inainte.Procedura de convocare se considera indeplinita daca s-a realizat prin unul din urmatoarele mijloace:posta,fax,e-mail sau semnatura.

 

  • La ședințele consiliului de administrație în care se dezbat aspecte privind elevii, președintele consiliului de administrație are obligația de a convoca reprezentantul elevilor, care are statut de observator

 

Art. 14. – Documentele consiliului de administraţie al Scolii Gimnaziale Tarlungeni sunt:

  1. tematica şi graficul şedinţelor consiliului de administraţie;
  2. convocatoarele consiliului de administraţie;
  3. registrul de procese- verbale al consiliului de administraţie;
  4. documentele privind evaluarea personalului;
  5. dosarul privind răspunderea disciplinară şi materială a personalului.

 

  1. dosarul hotărârilor adoptate,semnate de preşedintele de şedinţă şi înregistrate la secretariat.

 

Capitolul 3

Directorul

Art. 15. – (1) Directorul exercită conducerea executivă a unității de învățământ, în conformitate cu atribuțiile conferite de lege, cu hotărârile consiliului de administrație al unității de învățământ, cu prevederile prezentului regulament.

  • Funcţia de director se ocupă, conform legii, prin concurs public, susţinut de către cadre didactice titulare, membre ale corpului naţional de experţi în management educaţional. Concursul pentru ocuparea funcției de director se organizează conform metodologiei elaborate prin ordin al ministrului educației naționale.

 

  • Pentru asigurarea finanțării de bază,a finanțării complementare si a finantarii suplimentare, directorul încheie contract de management administrativ – financiar cu primarul unitatii administrativ-teritoraiale în a cărei/cărui rază teritorială se află unitatea de învăţământ.Modelul cadru al contractului de management administrativ-financiar este anexa a prezentului regulament.
  • Directorul incheie contract de management educational cu inspectorul scolar general.Modelul-cadru este anexa la prezentul regulament.

 

  • Pe perioada exercitării mandatului, directorul nu poate deţine, conform legii, funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte al unui partid politic, la nivel local, judeţean sau naţional.

 

  • În unităţile şcolare cu predare și în limbile minorităţilor naţionale, unul dintre directori va fi un cadru didactic din rândul minorităţii respective. Respectarea criteriilor de competenţă profesională este obligatorie.

 

  • În unităţile şcolare cu predare în limbile minorităţilor naţionale, în care există şi clase cu predare în limba română, unul dintre directori va fi un cadru didactic care nu aparţine minorităţilor şi care predă în limba română.

Directorul unităţii de învăţământ de stat poate fi eliberat din funcţie la propunerea motivată a consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar/al municipiului Bucureşti, la propunerea a 2/3 dintre membrii consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ sau la propunerea consiliului profesoral, cu votul a 2/3 dintre membri. În această ultimă situaţie este obligatorie realizarea unui audit de către inspectoratul şcolar. Rezultatele auditului se analizează în consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar. În funcţie de hotărârea consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar, inspectorul şcolar general emite decizia de eliberare din funcţie a directorului/directorului adjunct al unităţii de învăţământ.

 

  • În cazul vacantării funcțiilor de director și director adjunct din unitățile de învățământ preuniversitar, conducerea interimară este asigurată, până la organizarea concursului, dar nu mai târziu de sfârșitul anului școlar, de un cadru didactic titular, numit prin detașare în interesul învățământului, prin decizia inspectorului școlar general, cu avizul consiliului de administrație al inspectoratului școlar și cu acordul scris al persoanelor solicitate.

 

Art. 16. – (1) În exercitarea funcţiei de conducere executivă, directorul unităţii de învăţământ preuniversitar are următoarele atribuţii:

 

  1. este reprezentantul legal al unităţii de învăţământ preuniversitar şi realizează conducerea executivă a acesteia;

 

  1. organizează întreaga activitate educaţională;

 

  1. organizează şi este direct responsabil de aplicarea legislaţiei în vigoare, la nivelul unităţii de învăţământ preuniversitar;

 

  1. asigură managementul strategic al unităţii de învăţământ preuniversitar, în colaborare cu autorităţile administraţiei publice locale, după consultarea partenerilor sociali și a reprezentanților părinților și elevilor;
  2. asigură managementul operaţional al unităţii de învăţământ preuniversitar;

 

  1. asigură corelarea obiectivelor specifice unităţii de învăţământ preuniversitar cu cele stabilite la nivel naţional şi local;

 

  1. coordonează procesul de obţinere a autorizaţiilor şi avizelor legale necesare funcţionării unităţii de învăţământ preuniversitar;

 

  1. asigură aplicarea şi respectarea normelor de sănătate şi securitate în muncă;
  2. semnează parteneriate cu agenţii economici pentru asigurarea instruirii practice a elevilor;

 

  1. prezintă, anual, un raport asupra calităţii educaţiei în unitatea de învăţământ preuniversitar pe care o conduce, întocmit de Comisia de evaluare şi asigurare a calităţii. Raportul, avizat de consiliul de administraţie, este prezentat în faţa Consiliului profesoral, comitetului

 

reprezentativ al părinţilor/asociaţiei de părinţi şi este adus la cunoştinţa autorităţilor administraţiei publice locale şi a inspectoratului şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti.

 

  • În exercitarea funcţiei de ordonator de credite directorul unităţii de învăţământ preuniversitar are următoarele atribuţii:

 

  1. propune în consiliul de administraţie, spre aprobare, proiectul de buget şi raportul de execuţie bugetară,

 

  1. răspunde de încadrarea în bugetul aprobat al unității de învățământ, pe baza costului standard per elev;

 

  1. se preocupă de atragerea de resurse extrabugetare, cu respectarea prevederilor legale;

 

  1. răspunde de realizarea, utilizarea, păstrarea, completarea şi modernizarea bazei materiale a

 

unităţii de învăţământ preuniversitar.

 

(3) În exercitarea funcţiei de angajator, directorul unităţii de învăţământ preuniversitar are următoarele atribuţii:

 

  1. angajează personalul didactic de predare, didactic auxiliar și nedidactic din unitatea de învățământ prin încheierea contractului individual de muncă;

 

  1. întocmeşte, conform legii, fişele posturilor pentru personalul din subordine; răspunde de angajarea, evaluarea periodică, formarea, motivarea şi încetarea raporturilor de muncă ale personalului didactic și nedidactic din unitatea de învăţământ preuniversitar, precum și de

 

selecţia personalului nedidactic;

 

  1. propune consiliului de administraţie vacantarea posturilor didactice, organizarea concursurilor pe post şi angajarea personalului didactic;

 

  1. îndeplinește și oricare alte atribuții prevăzute de Metodologia-cadru privind mobilitatea personalului didactic din învățământul preuniversitar, precum și de alte acte normative elaborate de Ministerul Educației Naționale.

(4) Alte atribuţii ale directorului unităţii de învăţământ preuniversitar sunt:

 

  1. propune inspectoratului şcolar, spre aprobare, proiectul planului de şcolarizare, avizat de consiliului de administraţie;

 

  1. coordonează activitatea de elaborare a ofertei educaţionale a şcolii şi o propune spre aprobare consiliului de administraţie;

 

  1. coordonează și răspunde de colectarea datelor statistice pentru sistemul național de indicatori, pe care le transmite inspectoratului şcolar și răspunde de introducerea datelor în Sistemul de Informatii Integrat al Invatamantului din Romania (SIIIR);

 

  1. propune consiliului de administraţie, spre aprobare, Regulamentul de organizare si functionare al unităţii de învăţământ ;

 

  1. coordonează efectuarea anuală a recensământului copiilor din circumscripția școlară, în cazul unităților de învățământ care școlarizează clase de învățământ obligatoriu;

 

  1. stabileşte componenţa formaţiunilor de studiu cu aprobarea consiliului de administraţie;

 

  1. elaborează proiectul schemei de încadrare cu personal didactic de incadrare, precum si schema de personal didactic auxiliar si nedidactic şi îl supune, spre aprobare, consiliului de administraţie;

 

  1. numeşte,dupa consultarea consiliului profesoral, cu aprobarea consiliului de administraţie, profesorii diriginţi la clase, precum şi coordonatorul pentru proiecte si programe educative scolare si extrascolare;

(i)numește cadrul didactic, care face parte din consiliul clasei, ce poate prelua atribuțiile profesorului diriginte, în condițiile în care acesta este indisponibil pentru o perioadă de timp, din motive obiective;

 

j)numește, in baza hotararii consiliului de administraţie, coordonatorii structurilor care aparţin de unitatea de învăţământ cu personalitate juridică, din rândul cadrelor didactice – de regula,titulare – care isi desfasoara activitatea in structurile respective

 

k)stabileşte,prin decizie,componenţa catedrelor si comisiilor din cadrul unităţii de învăţământ preuniversitar, in  baza hotararii consiliului de administraţie;

 

l)coordonează comisia de întocmire a orarului şi il propune spre aprobare consiliului de administraţie;

 

m)aprobă graficul serviciului pe şcoală al personalului didactic şi al elevilor; atribuţiile acestora sunt precizate în prezentul regulament de organizare si functionare in anexe;

 

n)propune consiliului de administrație, spre aprobare, Calendarul activităților educative al unității de învățământ;

 

o)aprobă graficul desfăşurării lucrărilor scrise semestriale;

 

p)aprobă,prin decizie, regulamentele de funcţionare ale cercurilor, asociaţiilor ştiinţifice, tehnice, sportive şi cultural-artistice ale elevilor din unitatea de învăţământ in baza HCL;

 

q)elaborează instrumente interne de lucru, utilizate în activitatea de îndrumare, control şi evaluare a tuturor activităţilor, care se desfăşoară în unitatea de învăţământ  și le supune, spre aprobare consiliului de administraţie;

 

r)asigură, prin șefii catedrelor şi responsabilii comisiilor metodice, aplicarea planului de învăţământ, a programelor şcolare şi a metodologiei privind evaluarea rezultatelor şcolare;

 

s)controlează, cu sprijinul şefilor de catedră/ responsabililor comisiilor metodice, calitatea procesului instructiv-educativ prin verificarea documentelor, prin asistenţe la ore şi prin participări la diverse activităţi educative extracurriculare şi extraşcolare;

 

t)monitorizează activitatea de formare continuă a personalului din unitate;

 

u)monitorizează activitatea cadrelor didactice debutante și sprijină integrarea acestora în colectivul unității de învățământ;

 

v)aprobă asistenţa la orele de curs sau la activităţi educative şcolare/extraşcolare a şefilor de catedră/responsabililor de comisii metodice,cu respectarea prevederilor in vigoare;

 

w)consemnează zilnic în condica de prezenţă absenţele şi întârzierile la orele de curs ale personalului didactic de predare si instruire practica, precum şi ale personalului didactic auxiliar şi nedidactic, de la programul de lucru;

 

x)îşi asumă, alături de consiliul de administraţie, răspunderea publică pentru performanţele unităţii de învăţământ preuniversitar pe care o conduce;

 

y)numeşte şi controlează personalul care răspunde de sigiliul unităţii de învăţământ;

 

z)asigură arhivarea documentelor oficiale şi şcolare;

aa)raspunde de intocmirea,eliberarea,reconstituirea,anularea,completarea si gestionarea actelor de  studii; raspunde de intocmirea,eliberarea,reconstituirea,anularea,completarea,modificarea,rectificara si gestionarea documentelor de evidenta scolara;

bb)aproba vizitarea unitatii de invatamant de catre persoane din afara uniatii, inclusiv de catre reprezentanti ai mass-media.Fac exceptie de la aceasta prevedere reprezentantii institutiilor cu drept de indrumare si control asupra unitatilor de invatamant,precum si persoanelor care participa la procesul de monitorizare si evaluare a calitatii sistemului de invatamant;

 

 

(5) Directorul îndeplineşte alte atribuţii stabilite de către consiliul de administraţie, potrivit legii, precum si orice alte atributii rezultantd din prevederile legale in vigoare si contractelor colective de munca aplicabile.

.(6) Pentru realizarea atribuțiilor sale, directorul se consultă cu reprezentanții organizațiilor sindicale reprezentative la nivel de sector învățământ preuniversitar şi/sau, după caz, cu reprezentanţii salariaţilor din unitatea de învăţământ, în conformitate cu prevederile legale.

(7)In lipsa,directorul are obligatia de a delega atributiile catre directorul adjunct sau catre un alt cadru didactic,membru in CA.Neindeplinirea acestei obligatii constituie abatere disciplinara si se sanctioneaza conform legii.

 

Art. 17. – În exercitarea atribuţiilor şi a responsabilităţilor stabilite în conformitate cu prevederile art. 20, directorul emite decizii si note de serviciu.

 

Art. 18. – Directorul este preşedintele consiliului profesoral şi prezidează ședințele acestuia.

 

Art. 19. – (1) Drepturile şi obligaţiile directorului unităţii de învăţământ  sunt cele prevăzute de legislaţia în vigoare,de prezentul regulament si de contractul de munca aplicabil.

 

(2) Perioada concediului anual de odihnă al directorului se aprobă de către inspectorul şcolar general.

 

                                                              Capitolul 4

                                                    Directorul adjunct

 

Art. 20. – (1) În activitatea sa, directorul poate fi ajutat de unul, doi sau trei directori adjuncţi aflaţi în subordinea sa directă.

 

  • Numărul directorilor adjuncţi se stabileşte proporţional cu numărul de grupe de preşcolari/ clase de elevi ale unităţii de învăţământ.

 

 

Art. 21. – (1) Funcţia de director adjunct se ocupă, conform legii, prin concurs public, susţinut de către cadre didactice titulare, membre ale corpului naţional de experţi în management educaţional.

 

  • Organizarea concursului pentru ocuparea funcţiei de director adjunct se face în conformitate cu metodologia elaborată de MEN.

 

  • Directorul adjunct al unităţii de învăţământ de stat poate fi eliberat din funcţie la propunerea motivată a consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar/al municipiului Bucureşti, la propunerea a 2/3 dintre membrii consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ sau la propunerea consiliului profesoral, cu votul a 2/3 dintre membri. În această ultimă situaţie este obligatorie realizarea unui audit de către inspectoratul şcolar. Rezultatele

auditului se analizează în consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar. În funcţie de hotărârea consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar, inspectorul şcolar general emite decizia de eliberare din funcţie a directorului/directorului adjunct al unităţii de învăţământ.

 

Art. 22. – (1) Directorul adjunct îşi desfăşoară activitatea în baza unui contract de management educaţional încheiat cu directorul unitatii de invatamant şi îndeplineşte atribuţiile stabilite prin fişa postului, anexă la contractul de management educaţional, precum şi atribuţiile delegate de director pe perioade determinate.

 

(2) Directorul adjunct exercită, prin delegare de competenţe, toate atribuţiile directorului, în lipsa acestuia.

 

Art. 23. – (1) Perioada concediului anual de odihnă al directorului adjunct se aprobă de către directorul unităţii de învăţământ preuniversitar.

 

(2) Pe perioada exercitării mandatului, directorul adjunct al unităţii de învăţământ nu poate deţine, conform legii, funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte al unui partid politic, la nivel local, judeţean sau naţional.

 

 

Personalul unităţilor de învăţământ

 

Capitolul 1.Dispoziții generale

 

Art. 24– (1) În unitățile de învăţământ preuniversitar, personalul este format din personal didactic, care poate fi personal didactic de conducere, personal didactic de predare și personal didactic auxiliar, şi personal nedidactic. În situaţiile prevăzute de lege, în învăţământul preuniversitar poate funcţiona şi personal didactic asociat.

 

  • Selecţia personalului didactic şi a celui nedidactic din unităţile de învăţământ se face prin concurs/examen, conform normelor specifice.

 

  • Angajarea personalului didactic de predare, didactic auxiliar şi nedidactic în unităţile de învăţământ cu personalitate juridică se realizează prin încheierea contractului individual de muncă cu unitatea de învăţământ, prin reprezentantul sau legal.

 

Art. 25. – (1) Competenţele, responsabilităţile, drepturile şi obligaţiile personalului didactic și nedidactic sunt cele reglementate de legislaţia în vigoare.

 

  • Personalul din învăţământul preuniversitar trebuie să îndeplinească condițiile de studii cerute de postul ocupat si să fie apt din punct de vedere medical

 

  • Personalul din învăţământul preuniversitar trebuie să aibă o ținută morală demnă, în concordanță cu valorile pe care trebuie să le transmită elevilor, o vestimentație decentă și un comportament responsabil.

 

  • Personalului din învăţământul preuniversitar îi este interzis să desfăşoare acţiuni de natură să afecteze imaginea publică a elevului, viaţa intimă, privată şi familială a acestuia.

 

  • Personalului din învăţământul preuniversitar îi este interzis să aplice pedepse corporale, precum şi să agreseze verbal, fizic sau emoţional elevii şi/sau colegii.

 

  • Personalul din învăţământul preuniversitarare obligația de a veghea la siguranța elevilor, în incinta unității de învățământ, pe parcursul desfășurării programului școlar și a activităților extracurriculare extrașcolare.

 

  • Personalul din învăţământul preuniversitar are obligaţia să sesizeze, după caz, instituţiile publice de asistenţă socială/educaţională specializată, direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului în legătură cu orice încălcări ale drepturilor copilului, inclusiv în legătură cu aspecte care afectează demnitatea, integritatea fizică şi psihică.

 

Art. 26. – (1) Structura de personal şi organizarea acestuia se stabilesc prin organigramă, prin statele de funcţii şi prin schema de încadrare a unităţii de învăţământ .

(2)Prin organigrama unitatatii se stabilesc: structura de conducere şi ierarhia internă, organismele consultative, catedrele,comisiile şi celelalte colective de lucru, compartimentele de specialitate sau alte structuri funcţionale prevăzute de legislaţia în vigoare.

 

(3)Organigrama se propune de către director la începutul fiecărui an şcolar, se aprobă de către consiliul de administraţie şi se înregistrează ca document oficial la secretariatul unității de învățământ.

 

Art. 27. – (1) Coordonarea activităţii structurilor unităţilor de învăţământ se realizează de către un coordonator numit,de regula, dintre cadrele didactice titulare, prin hotărâre a consiliului de administraţie, la propunerea directorului.

 

  • La nivelul structurilor arondate unităţilor de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică se pot constitui colective de lucru proprii. Conform regulamentului de organizare si functionare, acestea sunt integrate în organismele corespunzătoare de la nivelul unităţilor de învăţământ cu personalitate juridică.

 

Art. 28. – Personalul didactic de predare este organizat în catedre/comisii metodice şi în colective/comisii de lucru pe diferite domenii de activitate, în conformitate cu normele legale

 

în materie şi prevederile prezentului regulament. Prezentul regulamentul cuprinde prevederi specifice referitoare la organizarea şi funcţionarea catedrelor/comisiilor metodice, respectiv a colectivelor /comisiilor de lucru.

 

Art. 29. – Personalul didactic auxiliar este organizat în compartimente de specialitate care se află în subordinea directorului/directorului adjunct, în conformitate cu organigrama proprie.

 

Art. 30. – La nivelul fiecărei unităţi de învăţământ, funcţionează, de regulă, următoarele compartimente de specialitate: secretariat, financiar-contabil, administrativ, precum şi alte compartimente obligatorii, potrivit legislaţiei în vigoare.

 

Capitolul 2. Personalul didactic

 

Art. 31. –Personalul didactice are drepturile și obligațiile prevazute de legislatia in vigoare se de contractele colective de munca aplicabile.

 

Art. 32. – Pentru încadrarea și menținerea într-o funcție didactică de conducere, de predare si instruire practica sau într-o funcție didactică auxiliară, personalul didactic are obligația să prezinte un certificat medical, eliberat pe un formulat specific, elaborat de MEN și Ministerul Sănătății.

Art. 33. – (1) Cadrele didactice care fac dovada absolvirii unui program acreditat de formare în domeniul managementului educaţional, cu minimum 60 de credite transferabile, pot face parte din corpul naţional de experţi în management educaţional, iar procedura şi criteriile de selecţie se stabilesc prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului educaţiei naționale.

(2)Personalul didactic are obligaţia de a participa la activităţi de formare continuă, în condiţiile legii.

 

Art. 34. – Se interzice personalului didactic să condiţioneze evaluarea elevilor sau calitatea prestaţiei didactice la clasă de obţinerea oricărui tip de avantaje de la elevi sau de la reprezentanții legali ai acestora. Astfel de practici, dovedite de organele abilitate, se sancţionează conform legii.

 

Art. 35. – În unităţile de învăţământ preuniversitar se organizează permanent, pe durata desfăşurării cursurilor, serviciul pe şcoală al cadrelor didactice, în zilele în care acestea au mai puține ore de curs. Numărul și atribuțiile profesorilor de serviciu se vor stabili în funcție de dimensiunea perimetrului școlar, de numărul elevilor și de activitățile specifice care se organizează în unitatea de învățământ.

 

Capitolul 3. Personalul nedidactic

 

Art. 36. – (1) Personalul nedidactic îşi desfăşoară activitatea în baza prevederilor Legii nr. 53/2003 – Codul Muncii, republicată, cu modificarile si completarile ulterioare si ale contractelor de munca aplicabile.

 

  • Organizarea şi desfăşurarea concursului de ocupare a posturilor nedidactice din unitatea de învăţământ sunt coordonate de director. Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ aprobă comisiile de concurs şi validează rezultatele concursului.

 

  • Angajarea personalului nedidactic în unitatea de învăţământ cu personalitate juridică se face de către director, cu aprobarea consiliului de administraţie, prin încheierea contractului individual de muncă

 

Art.37. – (1)Activitatea personalului nedidactic este coordonată de administratorul de patrimoniu.

(2)Programul personalului nedidactic se stabileşte de către administratorul de patrimoniu potrivit nevoilor unităţii de învăţământ preuniversitar și se aprobă de către director/directorul adjunct al unității de învățământ preuniversitar.

 

  • Administratorul de patrimoniu stabileşte sectoarele de lucru ale personalului de îngrijire. În funcţie de nevoile unităţii de învăţământ si se aproba de catre director/director adjunct.

 

  • Administratorul de patrimoniu nu poate folosi personalul subordonat în alte activităţi decât cele necesare unităţii de învăţământ .

 

  • Administratorul de patrimoniu sau,in lipsa acestuia, altă persoană din cadrul compartimentului administrativ, desemnată de către director, trebuie să se îngrijească,in limita competentelor, de verificarea periodică a elementelor bazei materiale din cadrul unității de învățământ, în vederea asigurării securității copiilor/elevilor/personalului din unitate.

 

 

Capitolul 4. Evaluarea personalului din unităţile de învăţământ preuniversitar

 

Art. 38. – (1) Evaluarea personalului didactic se face conform legislatiei in vigoare.

 

  • În conformitate cu prevederile legale, inspectoratele şcolare realizează auditarea periodică a resursei umane din învăţământul preuniversitar, în baza metodologiilor specifice.

 

Art. 39. – Evaluarea personalului nedidactic se face la sfârşitul anului calendaristic conform prevederilor legale şi ale regulamentului intern, în baza fişei postului.

 

 

Capitolul 5. Răspunderea disciplinară a personalului didactic

 

 

Art. 40. – (1) Personalul didactic răspunde disciplinar conform Legii educației naționale nr.1/2011, cu modificările și completările ulterioare.

 

(2) Personalul nedidactic răspunde disciplinar în conformitate cu prevederile Legii nr. 53/2003 – Codul Muncii, republicată,cu modificarile si completarile ulterioare.

 

 

                Responsabilități ale personalului didactic în unitatea de învățământ

              

            Coordonatorul pentru proiecte si programe educative scolare si extrascolare

 

Art. 41. – (1) Coordonatorul pentru proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare, este, de regula, un cadru didactic titular, ales de consiliului profesoral si aprobat de consiliului de administraţie.

(2) Coordonatorul pentru proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare coordonează activitatea educativă din şcoală, iniţiază, organizează şi desfăşoară activităţi extraşcolare şi extracurriculare la nivelul unităţii de învăţământ, în colaborare cu şeful comisiei diriginţilor şi cu responsabilul comisiei de învăţământ primar, cu consiliul reprezentativ al părinţilor pe şcoală/asociaţia de părinţi şi cu reprezentanţi ai consiliului şcolar al elevilor, cu consilierul scolar si cu partenerii guvernamentali si neguvernamentali.

 

(3)Coordonatorul pentru proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare îşi  desfăşoară  activitatea  pe  baza  prevederilor   strategiilor Ministerului Educaţiei Naţionale privind educaţia formală şi non-formală.

 

(4)Directorul unităţii de învăţământ preuniversitar stabileşte atributiile Coordonatorul pentru proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare, în funcţie de specificul şcolii (5)Coordonatorul pentru proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare poate fi plătit din fonduri extrabugetare, conform prevederilor legale in vigoare.

Art. 42. – Coordonatorul pentru proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare are următoarele atribuţii:

  1. coordonează, monitorizează şi evaluează activitatea nonoformala din şcoală;
  2. avizează planificarea activităţilor din cadrul programului activităţilor educative ale

clasei;

 

  1. elaborează programul/calendarul activităţilor educative şcolare şi extraşcolare proprii, în conformitate cu planul de dezvoltare instituţională, cu direcţiile stabilite de către inspectoratele şcolare şi Ministerul Educaţiei Naționale, în urma consultării părinţilor şi a elevilor.

 

  1. elaborează, propune şi implementează proiecte şi programe educative de intervenţie şi prevenire a absenteismului, a abandonului şcolar, a violenţei,a delincvenţei juvenile, precum și programe pentru dezvoltarea abilităților de viață, de educaţie civică, promovarea sănătăţii, programe culturale, ecologice, sportive şi turistice, educație rutieră, protecție civilă;

 

  1. identifică tipurile de activităţi educative extraşcolare care corespund nevoilor elevilor, precum şi posibilităţile de realizare a acestora, prin consultarea beneficiarilor primari şi secundari ai educaţiei;

 

  1. analizează, semestrial,impreuna cu alte comisii existente la nivelul unitatii de invatamant, situatia disciplinară a elevilor şi situaţia frecvenţei acestora la orele de curs;

 

  1. prezintă directorului unităţii de învăţământ rapoarte privind activitatea educativă şi rezultatele acesteia;

 

  1. diseminează informaţiile privind activităţile educative derulate în unitatea de învăţământ;

 

  1. facilitează implicarea părinţilor şi a partenerilor educaţionali în activităţile educative;

 

  1. elaborează tematici şi propune forme de desfăşurare a consultaţiilor cu părinţii,tutorii sau sustinatorii legali pe teme educative;

 

  1. propune/elaborează instrumente de evaluare a activităţii educative nonformale desfăşurate la nivelul unităţii de învăţământ;

 

  1. îndrumă activitatea comisiei diriginților și a ariei curriculare Consiliere şi orientare; monitorizează activitatea educativă desfăşurată de profesorii diriginţi;

 

  1. faciliteaza vizite de studii pentru elevi,in tara si in strainatate, desfăşurate în cadrul programelor de parteneriat educaţional.

Art. 43. –       Portofoliul consilierului educativ conţine:

 

  1. oferta educaţională a unității de învăţământ în domeniul activităţii educative extraşcolare;

 

  1. planul anual şi semestrial al activităţii educative extraşcolare;

 

  1. planificarea calendaristică a activităţilor educative extraşcolare, inclusiv în perioada vacanţelor şcolare;

 

  1. programe de parteneriat pentru realizarea de activităţi educative extraşcolare;
  2. programe educative de prevenţie şi intervenţie;
  3. modalităţi de monitorizare şi evaluare a activităţii educative extraşcolare a elevilor;
  4. măsuri de optimizare a ofertei educative extraşcolare;
  5. rapoarte de activitate semestriale si anuale
  6. documente care reglementeaza activitatea extrascolara,in format letric sau electronic,transmise de inspectoratul scolar si MEN,privind activitatea educativa extrascolara

Art. 44. – (1) Inspectoratele şcolare vor stabili o zi metodică pentru coordonatorii pentru proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare.

 

(2) Activitatea desfăşurată de coordonatorul pentru proiecte si programe educative scolare si extrascolare se regăseşte în raportul anual de activitate, prezentat în consiliul de administraţie. Activitatea educativă şcolară şi extraşcolară este parte a planului de dezvoltare instituțională a unitatii de invatamant.

 

Profesorul diriginte

 

Art. 45. – (1) Coordonarea activității claselor de elevi din învățământul gimnazial se realizează prin profesorii diriginți.

 

  • Pentru activitatea de diriginte, cadrul didactic primește o indemnizație, conform legii.

 

  • Un cadru didactic poate îndeplini atribuțiile de profesor diriginte la o singură clasă.

 

  • În cazul învăţământului primar, atribuţiile dirigintelui revin invatatorului/institutorului/ profesorului pentru învăţământul primar.

 

Art. 46. – (1) Profesorii diriginţi sunt numiţi anual de către directorul unităţii de învăţământ , în baza HCL, dupa consultarea CP.

 

  • La numirea diriginților se are în vedere principiul continuităţii, astfel încât o clasă să aibă același diriginte pe parcursul unui ciclu de învățământ.

 

  • De regulă, poate fi numit ca diriginte un cadru didactic titular sau suplinitor care are cel puțin o jumătate din norma didactică în unitatea de învățământ și care predă la clasa respectivă.

 

  • Pot fi numiți ca profesori diriginți și cadrele didactice din centrele și cabinetele de asistență psihopedagogică.

 

Art. 47. – (1) Activităţile specifice funcţiei de diriginte sunt prevăzute într-o anexă la fişa postului cadrului didactic învestit cu această responsabilitate.

 

  • Planificarea activităţilor dirigintelui se realizează, semestrial şi anual, de către acesta, conform proiectului de dezvoltare instituţională și nevoilor educaționale ale colectivului de elevi pe care îl coordonează şi se avizează de către directorul adjunct sau directorul unităţii de învăţământ .

 

  • Profesorul diriginte îşi proiectează şi îşi desfăşoară activitatea potrivit sarcinilor prevăzute de planul anual de dezvoltare instituțională al unităţii de învăţământ, în acord cu particularităţile educaţionale ale clasei respective.

(4) Profesorul diriginte desfăşoară activităţi de suport educaţional, consiliere şi orientare profesională pentru elevii clasei pe care o coordonează. Activităţile se referă la:

 

  1. teme stabilite în concordanţă cu specificul vârstei, cu interesele sau solicitările elevilor, pe baza programelor şcolare în vigoare elaborate pentru aria curriculară „Consiliere şi orientare”;

 

  1. teme de educaţie pentru sănătate și de promovare a unui stil de viață sănătos, educaţie rutieră, educaţie civică, educaţia şi pregătirea antiinfracţională a elevilor, protecţie civilă, educaţie antiseismică, antidrog, prevenirea și combaterea traficului de persoane, teme de prevenire a violenței etc., în conformitate cu prevederile actelor normative şi ale strategiilor naţionale, precum şi în baza parteneriatelor stabilite de Ministerul Educaţiei Naționale, în colaborare cu alte ministere, instituţii şi organizaţii.

 

(5)Dirigintele desfăşoară activităţi educative extraşcolare, activităţi pe care le stabileşte după consultarea elevilor şi a părinţilor, în concordanţă cu specificul vârstei şi nevoilor identificate pentru colectivul respectiv de elevi.

 

  • Activităţile de suport educaţional, consiliere şi orientare profesională pentru elevii clasei pe care o coordonează, sunt obligatorii și sunt desfăşurate de diriginte,in cadrul orelor de consiliere si orientare, orelor de dirigentie sau in afara orelor de curs,dupa caz . In situatia in care aceste activitati se desfasoara in afara orelor de curs, dirigintele stabileşte, consultând colectivul de elevi, un interval orar pentru desfăşurarea activităţilor de suport educaţional, consiliere şi orientare profesională, într-un spaţiu prestabilit şi destinat acestei activităţi, cu aprobarea conducerii unităţii de învăţământ. Intervalul orar este anunţat de către profesorul diriginte elevilor, părinţilor şi celorlalte cadre didactice. Planificarea orei destinate acestor activităţi se realizează cu aprobarea directorului unităţii de învăţământ, iar ora respectivă se consemnează în condica de prezenţă a cadrelor didactice.

 

Art. 48. – (1) Pentru a se asigura o comunicare constantă, promptă şi eficientă cu părinţii, dirigintele realizează activităţi de suport educaţional şi consiliere pentru părinţi,tutori sau sustinatori legali.

 

(2) Pentru realizarea unei comunicări constante cu părinții, profesorul diriginte stabilește o oră săptămânal în care este la dispoziția acestora pentru prezentarea situației școlare a elevilor, pentru discutarea problemelor educaționale sau comportamentale specifice ale acestora.

 

(3) Planificarea orelor dedicate întâlnirilor diriginților cu părinții de la fiecare clasă se aprobă de către director, se comunică elevilor și părinților acestora și se afișează la avizierul școlii.

Art. 49. – Profesorul diriginte are următoarele atribuţii:

  1. organizează şi coordonează:
  1. activitatea colectivului de elevi;
  2. activitatea consiliului clasei;
  3. şedinţele cu părinţii,tutorii sau sustinatorii legali la începutul și sfârșitul semestrului, şi ori de câte ori este cazul;
  4. acţiuni de orientare şcolară şi profesională pentru elevii clasei;
  5. activităţi educative şi de consiliere;
  6. activităţi extracurriculare, în şcoală şi în afara acesteia;
    1. monitorizează:

 

  1. situaţia la învăţătură a elevilor;
  2. frecvenţa la ore a elevilor;
  3. participarea şi rezultatele elevilor la concursurile şi competiţiile şcolare;
  4. comportamentul elevilor în timpul activităţilor şcolare şi extraşcolare;

 

  1. participarea elevilor la programe sau proiecte şi implicarea acestora în activităţi de voluntariat;

 

 

  1. colaborează cu:

a)profesorii clasei şi coordonatorul pentru proiecte si programe educative scolare si extrascolare, pentru informarea privind activitatea elevilor, pentru soluţionarea unor situaţii specifice activităţilor şcolare şi pentru toate aspectele care vizează procesul instructiv-educativ, care-i implică pe elevi;

 

b)cabinetele de asistenţă psihopedagogică, în activităţi de consiliere şi orientare a elevilor clasei;

 

c)conducerea şcolii, pentru organizarea unor activităţi ale colectivului de elevi, pentru iniţierea unor proiecte educaţionale cu elevii, pentru rezolvarea unor probleme administrative referitoare la întreţinerea şi dotarea sălii de clasă, inclusiv în scopul păstrării bazei materiale, pentru soluţionarea unor probleme sau situaţii deosebite, apărute în legătură cu colectivul de elevi;

 

d)comitetul de părinţi al clasei şi cu părinţii,tutorii sau sustinatorii legali pentru toate aspectele care vizează activitatea elevilor şi evenimentele importante la care aceştia participă şi cu alţi parteneri implicaţi în activitatea educativă şcolară şi extraşcolară;

 

e)compartimentul secretariat, pentru întocmirea documentelor şcolare şi a actelor de studii ale elevilor clasei;

 

f)persoana  desemnată  de  conducerea  unităţii  de  învăţământ pentru gestionarea SIIIR, in vederea completării şi actualizării datelor referitoare la elevii clasei;

 

 

  1. informează:

 

  1. elevii şi părinţii,tutorii sau sustinatorii legali despre prevederile Regulamentului de organizare şi funcţionare al şcolii;

 

  1. elevii şi părinţii acestora cu privire la reglementările referitoare la examene/testări naţionale şi cu privire la alte documente care reglementează activitatea şi parcursul şcolar al elevilor;

 

  1. părinţii,tutorii sau sustinatorii legali despre situaţia şcolară, despre comportamentul elevilor, despre frecvenţa acestora la ore; informarea se realizează în cadrul întâlnirilor cu părinţii, precum şi în scris, ori de câte ori este nevoie;

 

  1. părinţii,tutorii sau sustinatorii legali în cazul în care elevul înregistrează peste 10 absenţe nemotivate; informarea se face în scris;

 

  1. părinţii,tutorii sau sustinatorii legali, în scris, în legătură cu situaţiile de corigenţă, sancţionările disciplinare, neîncheierea situaţiei şcolare sau repetenţie;

 

îndeplineşte alte atribuţii stabilite de către conducerea unităţii de învăţământ, în conformitate cu reglementările în vigoare sau cu fişa postului.

 

Art. 50. –       Profesorul diriginte are  şi alte atribuţii:

 

  1. răspunde de păstrarea bunurilor cu care este dotată sala de clasă, alături de elevi, părinţii,tutorii sau sustinatorii legali şi de consiliul clasei;

 

  1. completează catalogul clasei cu datele personale ale elevilor;

 

  1. motivează absenţele elevilor, în conformitate cu procedurile stabilite de Regulamentul de organizare şi funcţionare al unităţii de învăţământ;

 

  1. încheie situaţia şcolară a fiecărui elev la sfârşit de semestru şi de an şcolar şi o consemnează în catalog şi în carnetul de elev;

e)realizează ierarhizarea elevilor la sfârşit de an şcolar pe baza rezultatelor obţinute de către aceştia la învăţătură şi purtare;

 

f)propune consiliului de administraţie acordarea de burse pentru elevi, în conformitate cu prevederile legale;

 

g)completează  documentele specifice colectivului de elevi pe care-l coordonează,respectiv: catalogul clasei,carnetele de elev,fisa psihopedagogica

 

h)monitorizează completarea portofoliului educaţional al elevilor;

i)întocmeşte calendarul activităţilor educative extraşcolare ale clasei;

j)elaborează portofoliul dirigintelui.

Art.51.Dispozitiile art.47-50 se aplica si invatorilor/institutorilor/profesorilor pentru invatamantul primar.

 

 

Structura, organizarea și responsabilitățile personalului didactic auxiliar și nedidactic

 

Capitolul 1 Compartimentul secretariat

 

Art. 52. – (1) Compartimentul secretariat cuprinde, după caz, posturile de secretar şef, secretar și informatician.

 

  • Compartimentul secretariat este subordonat directorului unităţii de învăţământ şi îndeplineşte sarcinile stabilite de reglementările legale și/sau atribuite, prin fişele postului, persoanelor menţionate la alin. (1).

 

  • Secretariatul funcţionează pentru elevii, părinţii și personalul unităţii de învăţământ preuniversitar sau pentru alte persoane interesate din afara unitatii, potrivit unui program de lucru aprobat de director,in baza HCL

 

 

Art. 53. – Compartimentul secretariat  are ca responsabilităţi:

 

  1. asigurarea transmiterii informatiilor la nivelul unitatii de invatamant

 

  1. întocmirea, actualizarea şi gestionarea bazelor de date de la nivelul unităţii de învăţământ;

 

  1. întocmirea, înaintarea spre aprobare directorului şi transmiterea situaţiilor statistice şi a celorlalte categorii de documente solicitate de către autorităţi şi instituţii competente, de către consiliul de administraţie ori de către directorul unităţii de învăţămant;

 

  1. înscrierea, pe baza dosarelor personale şi ţinerea evidenţei preşcolarilor şi a elevilor, pe care o actualizează permanent şi rezolvarea problemelor privind mişcarea elevilor, pe baza hotărârilor consiliului de administraţie;

 

  1. înregistrarea şi verificarea dosarelor pentru acordarea burselor sau a altor drepturi care se acordă, elevilor, potrivit legii; rezolvarea problemelor specifice pregătirii şi desfăşurării evaluărilor naţionale, ale examenelor de admitere, de bacalaureat şi de ocupare a posturilor vacante, conform atribuțiilor specificate în fișa postului;

 

  1. completarea, verificarea şi păstrarea în condiţii de securitate a documentelor, arhivarea documentelor create şi intrate în unitatea de învăţământ preuniversitar, referitoare la situaţia şcolară a elevilor şi a statelor de funcţii;

 

  1. procurarea, completarea, eliberarea şi evidenţa actelor de studii și a documentelor școlare, în conformitate cu prevederile „Regulamentului privind regimul juridic al actelor de studii şi al documentelor de evidenţă şcolară în învăţământul preuniversitar”, aprobat prin ordin al ministrului educaţiei naționale;

 

  1. selecţionarea, evidenţa şi depunerea documentelor şcolare la Arhivele Naţionale, după expirarea termenelor de păstrare, stabilite prin „Indicatorul termenelor de păstrare”, aprobat prin ordin al ministruluieducaţiei naționale;

 

  1. păstrarea şi aplicarea sigiliului unităţii şcolare, în urma împuternicirii, în acest sens, prin decizie emisă de director, pe documentele avizate şi semnate de persoanele în drept. Procurarea, deţinerea şi folosirea sigiliilor se realizează în conformitate cu reglementările stabilite prin ordinul ministrului educaţiei naționale;

 

  1. întocmirea şi/sau verificarea, respectiv avizarea documentelor/documentaţiilor;

 

  1. asigurarea asistenţei tehnice pentru emiterea/adoptarea actelor de autoritate, pentru încheierea contractelor sau a altor acte juridice care dau naştere, modifică sau sting raporturile juridice dintre şcoală şi angajaţi, părinţi sau alte persoane fizice sau juridice;

 

  1. întocmirea, la solicitarea directorului, a statelor de personal pentru toţi angajaţii unităţii de învăţământ preuniversitar;

 

  1. întocmirea, actualizarea şi gestionarea dosarelor de personal ale angajaţilor unităţii de învăţământ preuniversitar;

 

  1. calcularea drepturilor salariale sau de altă natură;

 

  1. gestionarea, monitorizarea şi soluţionarea corespondenţei unităţii de învăţământ preuniversitar;

 

  1. întocmirea, actualizarea şi gestionarea procedurilor activităţilor desfăşurate la nivelul compartimentului, în conformitate cu prevederile legale;

 

  1. păstrarea legăturii cu toate compartimentele de specialitate din cadrul inspectoratului

 

şcolar, din cadrul autorităţilor administraţiei publice locale sau din cadrul altor instituţii şi autorităţi competente în soluţionarea problemelor specifice;

 

  1. rezolvarea oricăror altor probleme care, potrivit actelor normative în vigoare, contractelor colective de munca aplicabile,hotărârilor consiliului de administraţie sau deciziilor directorului, sunt stabilite în sarcina sa.

 

Art. 54. – (1) Secretarul unităţii de învăţământ pune la dispoziţia cadrelor didactice condica de prezenţă, fiind responsabil cu siguranţa acesteia.

 

  • Secretarul răspunde de integritatea și securitatea cataloagelor. La sfârșitul orelor de curs secretarul verifică, împreună cu profesorul de serviciu, consemnând într-un proces-verbal, existenţa tuturor cataloagelor.

 

  • În perioada vacanţelor şcolare, cataloagele se păstrează la secretariat.

 

  • În situaţii speciale, atribuţiile prevăzute la alin. 1 şi 2 pot fi îndeplinite, prin delegare de sarcini, şi de către cadre didactice sau personal didactic auxiliar, din cadrul unităţii de învăţământ,cu acordul prealabil al personalului solicitat.

 

  • Se interzice condiţionarea eliberării adeverinţelor, foilor matricole, caracterizărilor şi a oricăror acte de studii sau documente şcolare, de obţinerea de beneficii materiale.

 

Capitolul 2

Compartimentul financiar

 

Art. 55. – (1) Compartimentul financiar reprezintă structura organizatorică din cadrul unităţii de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică în care sunt realizate: fundamentarea şi execuţia bugetului, ţinerea evidenţei contabile, întocmirea/transmiterea situaţiilor financiare asupra fondurilor şi patrimoniului unităţii, precum şi celelalte activităţi prevăzute de legislaţia în vigoare cu privire la finanţarea şi contabilitatea instituţiilor.

 

  • Din compartimentul financiar fac parte administratorul financiar şi ceilalţi angajaţi asimilaţi funcţiei prevăzute de legislaţia în vigoare cu denumirea generică de „contabil” sau “contabil şef”.

 

  • Compartimentul financiar este subordonat directorului unităţii de învăţământ preuniversitar.

 

Art. 56. – Compartimentul financiar are următoarele atribuţii şi responsabilităţi principale:

 

  1. desfăşurarea activităţii financiar-contabile a unităţii şcolare, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare;

 

  1. gestionarea din punct de vedere financiar a întregului patrimoniu al unităţii de învăţământ preuniversitar, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare, cu regulamentul intern şi cu hotărârile consiliului de administraţie;

 

  1. întocmirea proiectului de buget şi a raportului de execuţie bugetară, conform legislaţiei în vigoare şi normelor metodologice de finanţare a învăţământului preuniversitar, elaborate de Ministerul Educaţiei Naționale;

 

  1. informarea periodică a consiliului de administraţie şi a consiliului profesoral cu privire la execuţia bugetară;

 

  1. organizarea contabilităţii veniturilor şi cheltuielilor;

 

  1. consemnarea în documente justificative a oricărei operaţii care afectează patrimoniul unităţii de învăţământ preuniversitar şi înregistrarea în evidenţa contabilă a documentelor justificative, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;

 

  1. efectuarea inventarierii generale a patrimoniului, în situaţiile prevăzute de lege şi ori de câte ori consiliul de administraţie consideră necesar;

 

  1. întocmirea lucrărilor de închidere a exerciţiului financiar-contabil;

 

  1. asigurarea şi îndeplinirea obligaţiilor patrimoniale ale unităţii de învăţământ preuniversitar faţă de bugetul de stat, de bugetul local şi faţă de terţi;

 

  1. implementarea procedurilor de contabilitate cu ajutorul programului informatic;

 

  1. avizarea, în condiţiile legii, a proiectelor de contracte sau de hotărâri ale consiliului de administraţie, respectiv de decizii ale directorului, prin care se angajează fondurile sau patrimoniul instituţiei;
  2. asigurarea şi gestionarea documentelor şi a instrumentelor financiare cu regim special;

 

  1. întocmirea, cu respectarea normelor legale în vigoare, a documentelor privind angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor bugetare, realizând operaţiunile prevăzute de normele legale în materie;

 

  1. exercitarea oricăror atribuţii şi responsabilităţi, prevăzute de legislaţia în vigoare sau stabilite de către ordonatorii de credite, respectiv de către consiliul de administraţie.

 

 

Capitolul 3 Compartimentul administrativ

 

 

Art. 57. – (1) Compartimentul administrativ este coordonat de administratorul de patrimoniu şi este alcătuit din personalul nedidactic al unităţii de învăţământ preuniversitar – personal de întreţinere şi curăţenie, paznici, portari, magazineri, gestionari, personal de cantină, internat şi de aprovizionare.

 

(2) Compartimentul administrativ este subordonat directorului unităţii de învăţământ preuniversitar.

 

Art. 58. –       (1) Personalul nedidactic are următoarele atribuţii:

  1. gestionarea bazei materiale a unităţii de învăţământ preuniversitar;

 

  1. realizarea reparaţiilor şi a lucrărilor de întreţinere, igienizare, curăţenie şi gospodărire a unităţii de învăţământ preuniversitar;

 

  1. asigurarea întreţinerii terenurilor, clădirilor şi a tuturor componentelor bazei didactico

– materiale;

 

  1. realizarea demersurilor necesare obţinerii autorizaţiilor de funcţionare a unităţii de învăţământ preuniversitar;

 

  1. recepţionarea bunurilor, serviciilor şi a lucrărilor, printr-o comisie constituită la nivelul unităţii de învăţământ preuniversitar;

 

  1. înregistrarea, pe baza aprobării factorilor competenţi, a modificărilor produse cu privire la existenţa, utilizarea şi mişcarea bunurilor din inventar şi prezenţa actelor corespunzătoare compartimentului financiar-contabil, pentru a fi operate în evidenţele şi situaţiile contabile;

 

  1. ţinerea evidenţei consumului de materiale aprobate de factorii de conducere, cu justificările corespunzătoare;

 

  1. punerea în aplicare a măsurilor stabilite de către conducerea unităţii de învăţământ preuniversitar, pe linia securităţii şi sănătăţii în muncă, a situaţiilor de urgenţă şi a normelor

 

P.S.I.;

  1. întocmirea proiectului anual de achiziţii cu privire la capitolul bunuri şi servicii şi a documentaţiilor de atribuire a contractelor, împreună cu compartimentul de achiziţii publice;

 

  1. întocmirea documentaţiei pentru organizarea licitaţiilor şi monitorizarea executării contractelor de închiriere încheiate de şcoală cu persoane fizice sau juridice;

 

  1. alte atribuţii stabilite de legislaţia în vigoare şi de regulamentul intern al unităţii de învăţământ preuniversitar.

 

 

Capitolul 4

Biblioteci şcolare / centre de documentare şi informare

 

Art. 59. – (1) În unităţile de învăţământ preuniversitar, se organizează şi funcţionează biblioteci şcolare sau centre de documentare şi informare, pe baza Regulamentului de organizare şi funcţionare a bibliotecilor şcolare şi a centrelor de documentare şi informare, elaborat de Ministerul Educaţiei Naționale.

 

  • Biblioteca şcolară se înfiinţează prin decizia directorului unităţii de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică, ca urmare a hotărârii consiliului de administraţie şi nu poate fi desfiinţată, ci numai reorganizată şi integrată în centrul de documentare şi informare.

 

  • Centrele de documentare şi informare se pot înfiinţa şi funcţiona în orice unitate de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică din învăţământul preuniversitar de stat, particular și confesional.

 

  • Centrele de documentare şi informare se înfiinţează prin decizia directorului Casei Corpului Didactic, pe baza criteriilor stabilite de Ministerul Educaţiei Naționale, la propunerea directorului unităţii de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică, cu avizul inspectoratelor școlare județene/Inspectoratul școlar al municipiului București.

 

  • Într-un centru de documentare şi informare pot activa, în condiţiile legii, atât profesorul documentarist, cât şi bibliotecarul şcolar.

 

  • Bibliotecarul școlar și profesorul documentarist sunt angajați în condițiile prevăzute de lege și se subordonează directorului unității de învățământ.

 

  • În conformitate cu prevederile legale, în unităţile de învăţământ preuniversitar se asigură accesul gratuit al elevilor şi al cadrelor didactice la Biblioteca Şcolară Virtuală şi la Platforma şcolară de e-learning înfiinţată de Ministerul Educației Naționale..

 

  • Platforma şcolară de e-learning este utilizată de către unităţile de învăţământ preuniversitar, pentru a acorda asistenţă elevilor în timpul sau în afara programului şcolar ori pentru cei care, nu pot frecventa temporar şcoala, din motive de sănătate.

 

 

Beneficiarii primari ai învăţământului preuniversitar

(Elevii)

Capitolul 1

 

Dobândirea și exercitarea calităţii de beneficiar primar al educaţiei

 

 

Art. 60. – Conform prevederilor legale, beneficiarii primari ai învăţământului preuniversitar sunt antepreşcolarii, preşcolarii şi elevii.

 

Art. 61. – (1) Dobândirea calității de beneficiar primar al educaţiei se face prin înscrierea într-o unitate de învățământ preuniversitar.

 

(2) Înscrierea se aprobă de către conducerea unităţii de învăţământ preuniversitar de stat sau particular, cu respectarea prezentului regulament și a altor reglementări specifice, urmare a solicitării scrise primite din partea părinţilor/tutorilor legal instituiţi.

 

Art. 62. – Înscrierea în unitățile de educație antepreșcolară și în învățământul preșcolar se face conform Regulamentului de organizare a educaţiei timpurii.

 

Art. 63. – (1) Înscrierea în învățământul primar, în clasa pregătitoare, se face conform reglementărilor specifice elaborate de Ministerul Educației Naționale.

 

(2) În situaţia în care, pe durata clasei pregătitoare ori a clasei I, copilul acumulează absenţe urmare a unor probleme de sănătate sau se observă, datorită înscrierii anticipate din punct de vedere al vârstei, manifestări de oboseală sau de neadaptare şcolară, părinţii pot depune la unitatea de învăţământ o solicitare de retragere a copilului în vederea reînscrierii în clasa pregătitoare, respectiv în clasa I în următorul an şcolar.

  • În situaţia solicitării de retragere menționate la alin. (2), unitățile de învățământ vor consilia părinții privind nevoia de a lua decizii în interesul educațional al elevului și îi vor informa că solicitarea nu poate fi soluționată decât în situația în care evaluarea dezvoltării psihosomatice atestă necesitatea reînscrierii în clasa pregătitoare.

 

  • Evaluarea dezvoltării psihosomatice a copiilor, menționată la alineatul (3), se efectuează sub coordonarea Centrului județean/al municipiului București de resurse și asistență educațională (CJRAE/CMBRAE).

Art. 64. – (1) Înscrierea în clasa a IX-a a învățământului liceal sau profesional, respectiv

 

în anul I din învățământul postliceal se face în conformitate cu reglementările specifice privind admiterea, elaborate de MEN.

 

Art. 65. – Elevii promovați vor fi înscriși de drept în anul următor de studiu, dacă nu există prevederi specifice de admitere în clasa respectivă.

 

Art. 66. – (1) Calitatea de beneficiar primar al educaţiei se exercită prin frecventarea cursurilor şi prin participarea la activităţile existente în programul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar.

 

  • Calitatea de elev se dovedeşte cu carnetul de elev, vizat la începutul fiecărui an școlar de către unitatea de învăţământ preuniversitar la care este înscris elevul.

 

Art. 67. – (1) Prezenţa beneficiarilor primari ai educaţiei la fiecare oră de curs se verifică de către profesor, care consemnează în catalog, în mod obligatoriu, fiecare absenţă.

 

  • Motivarea absenţelor se face de către profesorul pentru învăţământul primar/ profesorul diriginte în ziua prezentării actelor justificative.

 

  • În cazul elevilor minori, părintele/tutorele legal instituit are obligaţia de a prezenta personal profesorului pentru învăţământul primar/dirigintelui actele justificative pentru absenţele copilului său.

 

  • Actele pe baza cărora se face motivarea absenţelor sunt: adeverinţă eliberată de medicul cabinetului şcolar, de medicul de familie sau medicul de specialitate, adeverinţă sau certificat medical eliberat de unitatea sanitară în cazul în care elevul a fost internat, cererea scrisă a părintelui/tutorelui legal instituit al elevului, adresată profesorului pentru învăţământul primar/profesorului diriginte al clasei. Numărul absenţelor care pot fi motivate, fără documente medicale doar pe baza cererilor părinţilor nu poate depăşi 3 zile pe semestru, iar cererile respective trebuie avizate de către directorul unităţii de învăţământ preuniversitar. Toate adeverinţele medicale trebuie să aibă viza cabinetului, care are în evidenţă fişele medicale/carnetele de sănătate ale elevilor.

 

  • Actele pe baza cărora se face motivarea absenţelor vor fi prezentate în termen de maximum 7 zile de la reluarea activităţii elevului şi vor fi păstrate de către profesorul pentru învăţământul primar/ profesorul diriginte, pe tot parcursul anului şcolar.

 

  • Nerespectarea termenului prevăzut la alin. 5 atrage, de regulă, declararea absenţelor ca nemotivate.

 

Art. 68. – (1) La cererea scrisă a conducerilor unităţilor de învăţământ cu program sportiv suplimentar, a profesorilor-antrenori din unităţile de învăţământ cu program sportiv integrat, a conducerilor cluburilor/asociaţiilor sportive sau a conducerilor structurilor naţionale sportive, directorul poate aproba, în vederea încheierii situaţiei şcolare, motivarea absenţelor elevilor care participă la cantonamente şi la competiţii de nivel local, naţional şi internaţional.

 

  • Directorul unităţii de învăţământ preuniversitar aprobă motivarea absenţelor elevilor care participă la olimpiadele şcolare naţionale, internaţionale, la concursurile profesionale, la nivel local, regional şi naţional, la cererea scrisă a profesorilor îndrumători/însoţitori

 

Art. 69. – Elevii din învăţământul obligatoriu, retraşi, se pot reînmatricula, la cerere, la acelaşi nivel/ciclu de învăţământ/formă de învăţământ, redobândind astfel calitatea de elev.

Art. 70. – (1) Elevii din învăţământul obligatoriu cu handicap fizic, nedeplasabili, cu boli cronice grave, pot fi scutiţi parţial sau total de frecvenţă, beneficiind de îndrumare din partea personalului unităţii de învăţământ preuniversitar.

(2) Scutirea se acordă, la cerere, de către directorul unităţii de învăţământ preuniversitar special, pe baza actelor medicale doveditoare şi a recomandării exprese a compartimentului de igienă şcolară din cadrul direcţiei de sănătate publică a judeţului/a municipiului Bucureşti

Art.71. – Elevii/elevele aflaţi în situaţii speciale, cum ar fi, căsătorie, naşterea unui copil, persoane existente în îngrijirea elevului, detenţie etc., vor fi sprijiniţi să finalizeze nivelul de învăţământ.

 

 

Capitolul 2

 

                               Statutul beneficiarilor primari ai educaţiei

                         Secţiunea 1

 

Drepturile beneficiarilor primari ai educaţiei

 

Art. 72. – (1) Prezentul capitol reglementează Statutul beneficiarilor primari ai educației, numit în continuare Statutul elevilor.

 

  • Statutul Elevului se aplică beneficiarilor primari ai educației din toate unităţile din învăţământul preuniversitar de stat, particular sau confesional din România.

 

Art. 73. – (1) Orice cetăţean român sau cetăţean din ţările Uniunii Europene, din statele aparţinând Spaţiului Economic European şi din Confederaţia Elveţiană se poate înscrie şi poate frecventa, în condiţiile prevăzute de lege, orice formă de învăţământ în limba română, în limbile minorităţilor naţionale sau în limbi de circulaţie internaţională, indiferent de limba sa maternă şi de limba în care a studiat anterior.

 

  • De aceleaşi drepturi beneficiază şi persoanele care solicită sau au dobândit o formă de protecţie în România, respectiv minorii străini şi minorii apatrizi, a căror şedere pe teritoriul României este oficial recunoscută, conform legii.

 

Art. 74. – Beneficiarii primari ai educaţiei au dreptul să opteze, conform legii, pentru tipul şi forma de învăţământ pe care le vor urma şi să aleagă parcursul şcolar corespunzător intereselor, pregătirii şi competenţelor lor. Pentru beneficiarii primari ai educaţiei minori, acest drept se exercită, de către părinţi, respectiv tutorii legal instituiţi.

 

Art. 75. – (1) Antepreşcolarii, preşcolarii şi elevii din învăţământul de stat, particular sau confesional acreditat se bucură de toate drepturile constituţionale, precum şi de egalitate în toate drepturile conferite de calitatea de beneficiar primar al educaţiei.

 

  • Conducerea și personalul din unitatea de învățământ au obligația să respecte dreptul la imagine al antepreşcolarilor, preşcolarilor şi a elevilor.

 

  • Nicio activitate organizată în unitatea de învăţământ preuniversitar nu poate leza demnitatea sau personalitatea antepreşcolarilor, preşcolarilor şi a elevilor.

 

  • Conducerea și personalul din unitatea de învățământ nu pot face publice date personale ale beneficiarilor primari ai educației, rezultatele școlare – cu excepția modalităților prevăzute de reglementările în vigoare – ori lucrări scrise/părți ale unor lucrări scrise ale acestora.

 

Art. 76. – (1) Antepreşcolarii, preşcolarii şi elevii au dreptul să beneficieze de o educație de calitate, prin aplicarea corectă a planurilor-cadru de învățământ, prin parcurgerea integrală a programelor școlare și prin utilizarea de către cadrele didactice a celor mai adecvate strategii didactice, în vederea formării și dezvoltării competențelor cheie și a atingerii obiectivelor educaționale stabilite.

 

  • Elevii și părinții acestora au dreptul să fie consultați și să-și exprime opțiunea pentru disciplinele din curriculum la decizia școlii aflate în oferta educațională a unității de învățământ, în concordanţă cu nevoile şi interesele de învăţare ale elevilor, cu specificul şcolii şi cu nevoile comunităţii locale/partenerilor economici.

 

Art. 77 – (1) Antepreşcolarii, preşcolarii şi elevii au dreptul la o evaluare obiectivă și corectă, în conformitate cu standardele naționale.

 

(2) Elevul sau, după caz, părintele/tutorele legal instituit, are dreptul de a contesta modalităţile şi rezultatele evaluării. Contestaţia se adresează cadrului didactic respectiv, care are obligaţia de a justifica modalitatea de evaluare şi rezultatele acesteia, în prezenţa elevului, a părintelui şi a directorului.

 

  • În situaţia în care argumentele prezentate de cadrul didactic nu sunt considerate satisfăcătoare, elevul/părintele/tutorele său legal se poate adresa directorului unităţii de învăţământ preuniversitar, solicitând reevaluarea lucrării scrise. Nu se poate solicita reevaluarea probelor orale sau practice.

 

  • Pentru soluţionarea cererii de reevaluare, directorul va desemna, după caz, doi profesori pentru învăţământul primar sau doi profesori de specialitate, din unitatea de învăţământ preuniversitar, care nu predau la clasa respectivă şi care vor reevalua lucrarea scrisă.

 

  • Media notelor acordate separat de cei doi profesori este nota rezultată în urma reevaluării. În cazul învăţământului primar, calificativul este stabilit, prin consens, de către cele două cadre didactice.

 

  • În cazul în care diferenţa dintre nota iniţială, acordată de cadrul didactic de la clasă şi nota acordată în urma reevaluării este mai mică de un punct, contestaţia este respinsă şi nota acordată iniţial rămâne neschimbată. În cazul în care diferenţa dintre nota iniţială şi nota acordată în urma reevaluării este de cel puţin de un punct, contestaţia este acceptată.

 

  • În cazul acceptării contestaţiei, directorul anulează nota obţinută în urma evaluării iniţiale. Directorul trece nota acordată în urma contestaţiei, autentifică schimbarea prin semnătură şi aplică sigiliul unităţii de învăţământ preuniversitar.
  • Calificativul sau notele obţinute în urma contestaţiei, rămân definitive.

 

  • În situaţia în care în unitatea de învăţământ preuniversitar nu există alţi profesori pentru învăţământul primar sau profesori de specialitate care să nu predea la clasa respectivă, pot fi desemnaţi, de către inspectoratul şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti, profesori din învăţământul primar sau profesori de specialitate din alte unităţi de învăţământ preuniversitar.

 

Art. 78. – (1) Conducerile unităţilor de învăţământ preuniversitar sunt obligate să pună, gratuit, la dispoziţia beneficiarilor primari, bazele materiale şi sportive pentru pregătirea organizată a acestora.

 

  • Antepreşcolarii şi preşcolarii pot beneficia de unele măsuri de protecţie socială (hrană, supraveghere şi odihnă) pe durata parcurgerii programului educaţional în cadrul unităţii de învăţământ preuniversitar respective, în condiţiile stabilite de legislaţia în vigoare.

 

  • Elevii pot fi cazaţi în internate şi pot mânca la cantinele şcolare, în condiţiile stabilite prin regulamentele de organizare şi funcţionare ale unităţilor respective.

 

Art. 79. – (1) Beneficiarii primari ai educaţiei din învăţământul de stat au dreptul la şcolarizare gratuită. Pentru anumite activităţi stabilite în funcţie de niveluri, cicluri şi programe de studii se pot percepe taxe, în condiţiile prevăzute de lege.

 

  • În condiţiile prevăzute de lege, elevii de la cursurile cu frecvenţă din învăţământul preuniversitar de stat, pot beneficia de diferite tipuri de bursă de performanţă, de merit, de studiu şi de ajutor social.

 

  • Stabilirea criteriilor generale de acordare a burselor se face, conform legii, de către Ministerul Educaţiei Naționale.

 

  • Conform legii, prin hotărârea consiliului local, respectiv a consiliului judeţean/al municipiului Bucureşti, a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, se stabileşte, anual, cuantumul şi numărul burselor care se acordă din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat.

 

  • Stabilirea criteriilor specifice de acordare a tuturor tipurilor de bursă se face anual, de către consiliile de administraţie ale unităţilor de învăţământ preuniversitar, în funcţie de fondurile repartizate şi de rezultatele elevilor.

 

  • Elevii pot beneficia şi de bursă pe baza unui de contract încheiat cu societăţi economice, ori cu alte persoane juridice sau fizice.

 

  • În condiţiile legii, elevii pot beneficia de credite oferite de bănci pentru continuarea studiilor.

 

  • Elevii şi cursanţii străini din învăţământul preuniversitar, precum şi elevii etnici români cu domiciliul în străinătate pot beneficia de burse, potrivit prevederilor legale.

 

  • Elevii pot beneficia de suport financiar şi din sursele extrabugetare ale unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, în condiţiile legii.

 

Art. 80. – Unităţile de învăţământ preuniversitar sunt obligate să asigure elevilor servicii complementare cum ar fi: consilierea şi informarea elevilor de către cadrele didactice, în afara orelor de curs sau de instruire practică, consilierea în scopul orientării profesionale, consilierea psihologică şi socială prin personal de specialitate.

 

Art. 81. – (1) Statul acordă premii, burse, locuri în tabere şi alte asemenea stimulente materiale elevilor cu performanţe şcolare înalte, precum şi celor cu rezultate remarcabile în educaţia şi formarea lor profesională sau în activităţi culturale şi sportive.

 

  • Statul şi alţi factori interesaţi susţin financiar activităţile de performanţă, de nivel naţional şi internaţional, ale elevilor.

 

  • Statul susţine antepreşcolarii, preşcolarii şi elevii cu probleme şi nevoi sociale, precum şi pe aceia cu cerinţe educaţionale speciale.

 

Art. 82. – (1) Antepreşcolarii, preşcolarii şi elevii din unităţile de învăţământ preuniversitar de stat şi particulare autorizate/ acreditate și confesionale beneficiază de asistenţă medicală, psihologică şi logopedică gratuită în cabinete medicale, psihologice şi logopedice şcolare, ori în unităţi medicale de stat.

 

  • La începutul fiecărui an şcolar, pe baza metodologiei comune elaborate de Ministerul Educaţiei Naționale şi de Ministerul Sănătăţii, se realizează examinarea stării de sănătate a antepreşcolarilor, preşcolarilor şi elevilor.

 

  • Beneficiarii primari ai educaţiei au dreptul la tarife reduse cu 75% pentru accesul la muzee, la concerte, la spectacole de teatru, de operă, de film şi la alte manifestări culturale şi sportive organizate de instituţiile publice.

 

  • Elevii de naţionalitate română din străinătate, bursieri ai statului român, beneficiază pe teritoriul României de gratuitate la toate manifestările prevăzute la alin. (3).

 

Art. 83. – (1) Elevii din învăţământul obligatoriu, profesional şi liceal de stat, particular acreditat/autorizat beneficiază, pe tot parcursul anului calendaristic, de tarif redus cu 50% pentru transportul local în comun, de suprafaţă, naval şi subteran, precum şi pentru transportul intern auto, feroviar şi naval.

 

  • Beneficiarii primari ai educaţiei: elevii orfanii, elevii cu cerinţe educaţionale speciale, precum şi cei pentru care s-a stabilit o măsură de protecţie specială, în condiţiile legii, sau tutela beneficiază de gratuitate pentru toate categoriile de transport menţionate la alin.( 1) pe tot parcursul anului calendaristic.

 

  • Ministerului Educaţiei Naţionale, prin unităţile de învăţământ preuniversitar, decontează elevilor care nu pot fi şcolarizaţi în localitatea de domiciliu, cheltuielile de transport, pe bază de abonament, în limita a 50 km, în conformitate cu prevederile legale.

 

  • De aceeaşi facilitate menţionată la alin. (3) beneficiază şi elevii care locuiesc la internat sau în gazdă cărora li se asigură decontarea sumei ce reprezintă contravaloarea a 8 călătorii dus-întors pe semestru.

 

Art. 84. – (1) Autorităţile administraţiei publice locale din localitatea de domiciliu a elevilor din învăţământul obligatoriu, şcolarizaţi într-o altă localitate, cu sprijinul agenţilor economici sau al colectivităţilor locale, al societăţilor de binefacere, precum şi al altor persoane juridice sau fizice pot asigura acestor elevi, în situaţii bine justificate, servicii de transport, de masă şi de internat.

 

În  condiţiile  stabilite  prin  hotărâre  a  Guvernului,  statul  subvenţionează  costurile aferente frecventării liceului de către elevii provenind din grupurile socio-economice dezavantajate, precum şi costurile pentru cei care frecventează învățământul profesional.

Art. 85. – Elevii din învăţământul preuniversitar de stat particular și confesional autorizat/acreditat au dreptul să fie evidenţiaţi şi să primească premii şi recompense, pentru rezultate deosebite obţinute la activităţile şcolare şi extraşcolare, precum şi pentru o atitudine civică exemplară.

 

Art. 86. – (1) Elevii din învăţământul de stat și din învățământul obligatoriu particular, acreditat/autorizat și confesional beneficiază de manuale şcolare gratuite, atât pentru învăţământul în limba română, cât şi pentru cel în limbile minorităţilor naţionale, în condiţiile legii.

 

(2) Elevii aparţinând minorităţilor naţionale, care studiază în limba maternă, beneficiază de manuale şcolare elaborate în limba de predare a minorităţilor naţionale sau de manuale traduse din limba română.

 

Art. 87. – Conform legislaţiei în vigoare, beneficiarii primari ai educaţiei care aparţin minorităţilor naţionale studiază şi se instruiesc în limba maternă, la toate nivelurile, tipurile şi formele de învăţământ preuniversitar.

 

Art. 88. – (1) Copiii/tinerii cu cerinţe educaţionale speciale sau alte tipuri de cerinţe educaţionale, stabilite prin ordin al ministrului educaţiei naționale, au dreptul să fie şcolarizaţi în unităţi de învăţământ preuniversitar, de masă, special şi special integrat pentru toate nivelurile de învăţământ, diferenţiat, în funcţie de tipul şi gradul de deficienţă.

 

  • Includerea beneficiarilor primari ai educaţiei în clase cu cerinţe educaţionale speciale, în urma diagnosticării abuzive pe diverse criterii (rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, apartenenţă la o categorie defavorizată), se sancţionează conform prevederilor legale.

 

  • În funcţie de tipul şi gradul de deficienţă, elevii cu cerinţe educaţionale speciale pot dobândi calificări profesionale corespunzătoare.

 

  • Conform legii, beneficiază de asistenţă socială constând în asigurarea alocaţiei zilnice de hrană, a rechizitelor şcolare, a cazarmamentului, a îmbrăcămintei şi a încălţămintei, în cuantum egal cu cel pentru copiii aflaţi în sistemul de protecţie a copilului, beneficiarii primari ai educaţiei cu cerinţe educaţionale speciale, care sunt şcolarizaţi în unităţile de învăţământ preuniversitar special sau de masă. De aceleaşi drepturi beneficiază şi copiii şi tinerii cu cerinţe educaţionale speciale, şcolarizaţi în alt judeţ decât cel de domiciliu, care pot primi şi găzduire gratuită în internate sau în centrele de asistare pentru copiii cu cerinţe educaţionale speciale.

 

  • Copiii şi tinerii cu cerinţe educaţionale speciale, integraţi în învăţământul de masă, au aceleaşi drepturi ca şi ceilalţi elevi.

 

Art. 89. – (1) În conformitate cu prevederile legale, beneficiarii primari ai educaţiei care suferă de boli cronice sau de afecţiuni, pentru care sunt spitalizaţi mai mult de 4 săptămâni, au dreptul de a fi şcolarizaţi, în grupe sau clase, în cadrul unităţii sanitare în care aceştia sunt internaţi.

 

(2) Beneficiarii primari ai educaţiei care sunt nedeplasabili din cauza unei dizabilităţi, au dreptul la şcolarizare la domiciliu, pe o perioadă determinată sau permanent, conform legii.

Art. 90. – (1) Antepreşcolarii, preşcolarii şi elevii din învăţământul preuniversitar au dreptul să participe la activităţi extraşcolare, în condiţiile prevăzute de lege.

 

(2) Activităţile extraşcolare sunt realizate în cadrul unităţilor de învăţământ preuniversitar, în cluburi, în palate ale copiilor, în tabere şcolare, în baze sportive, turistice şi de agrement sau în alte unităţi acreditate în acest sens, cu respectarea prevederilor regulamentelor de funcţionare ale acestora.

 

Art. 91. – (1) Elevilor din învăţământul preuniversitar de stat şi particular le este garantată, conform legii, libertatea de asociere în cercuri şi în asociaţii ştiinţifice, culturale, artistice, sportive sau civice, care se organizează şi funcţionează pe baza unui statut propriu, aprobat de directorul unităţii de învăţământ preuniversitar.

 

(2) Exercitarea dreptului la reuniune, conform prevederilor legale, nu poate fi supusă decât acelor limitări care sunt prevăzute de lege şi care sunt necesare într-o societate

 

democratică, în interesul siguranţei naţionale, al ordinii publice, pentru a proteja sănătatea şi moralitatea publică sau drepturile şi libertăţile altora.

 

  • Dreptul la reuniune se exercită în afara orarului zilnic, iar activităţile pot fi susţinute în unitatea de învăţământ preuniversitar, la cererea grupului de iniţiativă, numai cu aprobarea directorului. În acest caz, aprobarea pentru desfăşurarea acestor acţiuni va fi condiţionată de acordarea de garanţii scrise, oficiale, ale organizatorilor sau ale părinților/tutorilor legali instituiți ai acestora, în cazul elevilor minori, cu privire la securitatea persoanelor şi a bunurilor.

 

  • În cazul în care conţinutul activităţilor care se desfăşoară în unitatea de învăţământ preuniversitar de stat sau particular contravine principiilor legale, care guvernează învățământul preuniversitar, directorul unităţii de învăţământ preuniversitar poate propune consiliului de administraţie suspendarea desfăşurării acestor activităţi şi, ca urmare, poate suspenda sau interzice desfăşurarea acestor activităţi.

 

Art. 92. – (1) În unităţile de învăţământ preuniversitar de stat şi particular, libertatea preşcolarilor elevilor de a redacta şi difuza reviste/publicaţii şcolare proprii, este garantată, conform legii.

 

  • În cazul în care aceste reviste/publicaţii conţin elemente care afectează siguranţa naţională, ordinea publică, sănătatea şi moralitatea, drepturile şi libertăţile cetăţeneşti sau prevederile prezentului regulament şi ale regulamentului intern al unităţii de învăţământ preuniversitar, directorul poate propune consiliului de administraţie suspendarea redactării şi difuzării acestora şi, ca urmare, le poate suspenda temporar sau le poate interzice definitiv.

 

Art. 93. – (1) Statul garantează dreptul la educaţie diferenţiată, pe baza pluralismului educaţional, în acord cu particularităţile de vârstă şi individuale.

 

(2 ) Statul sprijină și încurajează intensificarea eforturilor pentru asigurarea educației și egalizarea șanselor, pentru reușita tuturor tuturor copiilor și elevilor, prin redimensionarea politicii educaționale.

 

  • Copiii şi tinerii capabili de performanţe înalte beneficiază, indiferent de vârstă, de programe educative care le respectă particularităţile de învăţare şi de orientare a performanţei. Aceste programe sunt de aprofundare a învăţării, de grupare pe abilităţi, de îmbogăţire a curriculumului cu noi domenii, de mentorat şi transfer de competenţă, de accelerare a promovării conform ritmului individual de învăţare.

 

  • Elevii cu performanţe şcolare deosebite pot promova 2 ani de studii într-un an şcolar. Avizul de înscriere aparţine consiliului profesoral al unităţii de învăţământ preuniversitar, pe baza unei metodologii naţionale privind promovarea a doi ani de studii într-un an şcolar, aprobată prin ordin al ministrului educaţiei naționale.

 

Secţiunea 2

 

Obligaţiile beneficiarilor direcţi ai educaţiei

 

Art. 94. – (1) Beneficiarii primari ai educaţiei din învăţământul de stat, particular şi confesional autorizat/acreditat cu frecvență au obligaţia de a frecventa cursurile, de a se pregăti la fiecare disciplină de studiu, de a dobândi competenţele şi de a-şi însuşi cunoştinţele prevăzute de programele şcolare.

 

(2) Elevii din învăţământul obligatoriu, înscrişi la cursuri cu frecvenţă redusă sunt obligaţi să se prezinte la cursuri şi la fiecare evaluare/ sesiune de examene organizată de unitatea de învăţământ preuniversitar.

 

Art. 95 – (1) Beneficiarii primari ai educaţiei trebuie să aibă o comportament civilizat şi o ţinută decentă, atât în unitatea de învăţământ preuniversitar, cât şi în afara ei.

 

(2) Beneficiarii primari ai educaţiei, în funcţie de nivelul de înţelegere şi de particularităţile de vârstă şi individuale ale acestora, vor fi sprijiniţi şi stimulaţi să cunoască şi au obligația să respecte:

  1. legile statului;
  2. prezentul regulament şi regulamentul intern al unităţii de învăţământ preuniversitar;
  3. regulile de circulaţie şi cele cu privire la apărarea sănătăţii;
  4. normele de securitate şi a sănătății în muncă, de prevenire şi de stingere a incendiilor;
  5. normele de protecţie civilă;
  6. normele de protecţie a mediului.

Art. 96. –       Este interzis elevilor şi tinerilor din sistemul de învăţământ preuniversitar:

 

  1. să distrugă documentele şcolare, precum cataloage, carnete de elev, foi matricole, documente din portofoliu educaţional etc.;

 

  1. să deterioreze bunurile din patrimoniul unităţii de învăţământ preuniversitar (materiale didactice şi mijloace de învăţământ, cărţi de la biblioteca şcolii, mobilier şcolar, mobilier sanitar, spaţii de învăţământ etc.);

 

  1. să aducă şi să difuzeze în unitatea de învăţământ preuniversitar materiale care, prin conţinutul lor, atentează la independenţa, suveranitatea şi integritatea naţională a ţării, care cultivă violenţa şi intoleranţa;

 

  1. să organizeze şi să participe la acţiuni de protest, care afectează desfăşurarea activităţii de învăţământ sau care afectează participarea la programul şcolar;

 

  1. să blocheze căile de acces în spaţiile de învăţământ;

 

  1. să deţină, să consume sau să comercializeze, în perimetrul unităţii de învăţământ şi în afara acestuia, droguri, substanţe etnobotanice, băuturi alcoolice, ţigări şi să participe la jocuri de noroc;

 

  1. să introducă şi/sau să facă uz în perimetrul unităţii de învăţământ preuniversitar de orice tipuri de arme sau de alte produse pirotehnice cum ar fi muniţie, petarde, pocnitori, brichete etc., precum şi sprayuri lacrimogene, paralizante sau altele asemenea care, prin acţiunea lor, pot afecta integritatea fizică şi psihică a beneficiarilor direcţi ai educaţiei şi a personalului unităţii de învăţământ preuniversitar;

 

  1. să posede şi/sau să difuzeze materiale care au un caracter obscen sau pornografic;

 

  1. să utilizeze telefoanele celulare în timpul orelor de curs, al examenelor şi al concursurilor;

 

  1. să lanseze anunţuri false cu privire la amplasarea unor materiale explozibile în perimetrul unităţii de învăţământ preuniversitar;

 

  1. să aibă comportamente jignitoare, de intimidare, discriminare şi atitudini ostentative şi provocatoare;

 

  1. să aducă jigniri şi să manifeste agresivitate în limbaj şi în comportament faţă de colegi şi faţă de personalul unităţii de învăţământ preuniversitar;

 

  1. să provoace, să instige şi să participe la acte de violenţă în şcoală şi în afara ei;

 

  1. să părăsească incinta şcolii în timpul pauzelor sau după începerea cursurilor, fără avizul profesorului de serviciu sau a profesorului pentru învăţământul primar/dirigintelui;

 

  1. să aibă o atitudine care constituie o amenințare la adresa siguranţei celorlalţi elevi şi/sau a personalului şcolii.

 

Art. 97. – (1) Elevii au obligaţia să poarte asupra lor carnetul de elev, să-l prezinte cadrelor didactice pentru consemnarea notelor, precum şi părinţilor, pentru informare în legătură cu situaţia lor şcolară.

 

  • În unităţile de învăţământ preuniversitar se organizează, permanent, pe durata desfăşurării cursurilor, serviciul pe şcoală al elevilor, în conformitate cu prevederile regulamentului intern al unității de învățământ. Organizarea serviciului pe școală se efectuează numai de către elevii din clasele a VII-a și a VIII-a, din învățământul liceal, profesional sau postliceal.

 

  • Obligațiile elevilor care efectuează serviciul pe școală sunt precizate în prezentul regulamentul intern, in anexa

Art. 98. – Elevii din sistemul de învăţământ de stat, particular şi confesional autorizat/acreditat au obligaţia de a utiliza cu grijă manualele şcolare primite gratuit şi de a le restitui în stare bună la sfârşitul anului şcolar.

 

Art. 99. – Elevii şi tinerii din sistemul de învăţământ de stat, particular şi confesional autorizat/acreditat, care utilizează microbuzele şcolare, sunt obligaţi să ocupe locurile stabilite în timpul deplasării, să aibă un comportament şi un limbaj civilizat şi să nu distrugă bunurile din mijloacele de transport. În caz contrar, răspund disciplinar şi material pentru prejudiciile create şi li se poate interzice, permanentsau pe o perioadă determinată de timp, deplasarea cu aceste mijloace de transport.

 

 

Sectiunea 3.

 

Recompense şi sancţiuni ale beneficiarilor primari ai educaţiei

 

Art. 100. – Beneficiarii primari ai educaţiei care obţin rezultate remarcabile în activitatea şcolară şi extraşcolară şi se disting prin comportament exemplar pot primi următoarele recompense:

  1. evidenţiere în faţa colegilor clasei;

 

  1. evidenţiere, de către director, în faţa colegilor de şcoală sau în faţa consiliului profesoral;

 

  1. comunicare verbală sau scrisă adresată părinţilor, în care se menționează faptele deosebite pentru care elevul este evidenţiat;

 

  1. burse de merit, de studiu, de ajutor social și de performanță pentru elevii de la cursurile cu frecvență din învățământul preuniversitar de stat;

 

  1. alte stimulente materiale acordate din veniturile proprii ale unității de învățămâtnt, ori de agenţi economici sau de sponsori;

 

  1. premii, diplome, medalii;

 

  1. recomandare pentru trimiterea, cu prioritate, în excursii sau în tabere de profil din ţară şi din străinătate;

 

  1. premiul de onoare al unităţii de învăţământ preuniversitar.

 

Art. 101. – Performanţa elevilor la olimpiadele şi concursurile pe discipline, la olimpiadele sau concursurile de creaţie tehnico-ştiinţifică şi artistică şi la olimpiadele şi concursurile sportive se recompensează financiar, în conformitate cu reglementările stabilite de Ministerul Educaţiei Naționale.

 

Art. 102. – (1) La sfârşitul anului şcolar, beneficiarii primari ai educaţiei pot fi premiaţi prin acordarea de diplome pentru activitatea desfășurată și rezultatele obținute.

 

  • Acordarea premiilor se face la nivelul unităţii de învăţământ preuniversitar, la propunerea profesorului pentru învăţământul primar, a dirigintelui, a consiliului clasei sau a directorului şcolii.
  • Diplomele se pot acorda:

 

  1. pentru rezultate deosebite la învăţătură, sau pe discipline de studiu, în funcţie de opţiunea şcolii. Numărul diplomelor pe care un elev le poate primi nu este limitat. Elevii care primesc diplome pe discipline de studiu vor fi selectaţi numai dintre aceia care au obţinut media 10 anuală sau calificativul “Foarte bine” la disciplina respectivă;

 

  1. pentru alte tipuri de performanţe: „Diploma pentru creativitate”- pentru purtare, pentru

 

o relaţionare corespunzătoare cu colegii “Diploma pentru cel mai bun coleg”- pentru alte tipuri de activităţi sau preocupări care merită să fie apreciate.

 

(4) Elevii din învăţământul gimnazial, liceal, profesional, postliceal pot obţine premii dacă:

  1. au obţinut primele trei medii generale pe clasă şi acestea nu au valori mai mici de 9.00; pentru următoarele trei medii se pot acorda menţiuni;

 

  1. s-au distins la una sau la mai multe discipline de studiu;

 

  1. au obţinut performanţe la concursuri, festivaluri, expoziţii şi la alte activităţi extraşcolare desfăşurate la nivel local, judeţean/al municipiului Bucureşti, naţional sau internaţional;
  2. s-au remarcat prin fapte de înaltă ţinută morală şi civică;
  3. au înregistrat, la nivelul clasei, cea mai bună frecvenţă pe parcursul anului şcolar.

 

(5) Pot fi acordate premii şi pentru alte situaţii prevăzute de regulamentul intern al unităţii de învăţământ preuniversitar.

 

Art. 103. – Unitatea de învăţământ preuniversitar şi alţi factori educaţionali din comunitate pot stimula activităţile de performanţă înaltă ale copiilor/elevilor la nivel local, naţional şi internaţional, prin alocarea unor premii, burse, din partea consiliului reprezentativ al părinţilor, a agenţilor economici, a fundaţiilor ştiinţifice şi culturale, a comunităţii locale etc.

 

Art. 104. – (1) Elevii şi tinerii din sistemul de învăţământ de stat, particular şi confesional autorizat/acreditat, care săvârşesc fapte prin care se încalcă dispoziţiile legale în vigoare, inclusiv regulamentele şcolare, vor fi sancţionaţi în funcţie de gravitatea acestora.

 

  • Sancţiunile care se pot aplica sunt următoarele :
    1. observaţia individuală;
    2. mustrare scrisă;
    3. retragerea temporară sau definitivă a bursei de merit/ bani de liceu/bursa profesională;
    4. eliminarea de la cursuri pe o perioadă de 3-5 zile;

 

  1. mutarea disciplinară la o clasă paralelă, din aceeaşi şcoală sau din altă unitate de învăţământ preuniversitar;

 

  1. preavizul de exmatriculare;

 

  • Toate sancţiunile aplicate elevilor şi tinerilor sunt comunicate, în scris, părinţilor/reprezentantului legal, cu excepția sancțiunii 2 a.

 

Art. 105. – (1) Observaţia individuală constă în atenţionarea elevului cu privire la încălcarea regulamentelor în vigoare, ori a normelor de comportament acceptate şi consilierea acestuia astfel încât să dovedească, ulterior, un comportament corespunzător. Elevului i se va atrage totodată atenţia că, în situaţia în care nu îşi schimbă comportamentul, i se va aplica o sancţiune mai severă.

 

(2) Sancţiunea se aplică de către profesorul diriginte/profesorul pentru învăţământul primar, de către alt cadru didactic sau membru al personalului școlii sau de către directorul unității de învățământ.

 

Art. 106. – (1) Mustrarea scrisă constă în atenţionarea elevului, în scris, de către profesorul pentru învăţământul primar/profesorul diriginte, cu menţionarea faptelor care au determinat sancţiunea.

  • Sancţiunea se stabileşte la propunerea consiliului clasei.

 

  • Sancţiunea se consemnează în registrul de procese- verbale al consiliului clasei şi într-un raport care va fi prezentat consiliului profesoral de către profesorul pentru învăţământul primar/profesorul diriginte, la sfârşitul semestrului.

 

  • Mustrarea scrisă este întocmită de profesorul pentru învăţământul primar/profesorul diriginte, este semnată de acesta şi de către director, este înregistrată în registrul de intrări-ieşiri al şcolii; documentul va fi înmânat părinţilor/tutorilor legali, personal, sub semnătură sau transmis prin poştă, cu confirmare de primire.

 

  • Sancţiunea se înregistrează în catalogul clasei, precizându-se numărul documentului.

 

  • Sancţiunea este însoţită de scăderea notei la purtare, respectiv diminuarea calificativului, în învățământul primar, aprobată de consiliul profesoral al unităţii de învăţământ preuniversitar.

 

Art. 107. – (1) Retragerea temporară sau definitivă a bursei se aplică de către director, la propunerea consiliului clasei.

 

(2) Sancţiunea este însoţită de scăderea notei la purtare, respectiv diminuarea calificativului, în învățământul primar, aprobată de consiliul profesoral al unității de învățământ preuniversitar.

 

Art. 108. – (1) Eliminarea de la cursuri pe o perioadă de 3-5 zile constă în înlocuirea activităţii obişnuite a elevului, pentru perioada aplicării sancţiunii, cu un alt tip de activitate desfăşurată, de regulă, în cadrul unităţii de învăţământ preuniversitar, în sala de lectură, în biblioteca şcolii etc. Activitatea care se desfăşoară este stabilită de către director, la propunerea consiliului clasei şi se realizează în conformitate cu prevederile prezentului regulament și ale regulamentului intern. Sancţiunea este însoţită de obligaţia desfăşurării de activităţi în folosul comunităţii şcolare. Activităţile desfăşurate trebuie să fie adecvate vârstei şi să nu pună în pericol sănătatea şi integritatea fizică şi psihică a elevilor.

 

  • Dacă elevul refuză să participe la aceste activităţi, absenţele sunt considerate nemotivate şi se consemnează în catalogul clasei.

 

  • Sancţiunea se consemnează în catalogul clasei, precizându-se numărul şi data documentului, precum şi în raportul consiliului clasei la sfârşitul semestrului.

 

  • Această sancţiune nu se aplică elevilor de la învăţământul primar.

 

  • Sancţiunea este însoţită de scăderea notei la purtare, aprobată de consiliul profesoral al unităţii de învăţământ preuniversitar.

 

Art. 109. – (1) Mutarea disciplinară la o clasă paralelă se aplică prin înmânarea, în scris şi sub semnătură, a sancţiunii, de către profesorul diriginte/profesorul pentru învăţământul primar/director, părintelui/tutorelui legal instituit al elevului minor sau elevului, dacă acesta a împlinit 18 ani.

  • Sancţiunea se consemnează în catalogul clasei şi în registrul matricol
  • Sancţiunea se consemnează în raportul consiliului clasei, la sfârşitul semestrului.

 

  • Sancţiunea este însoţită de scăderea notei la purtare, aprobată de consiliul profesoral al unităţii de învăţământ preuniversitar.

 

  • Sancţiunea nu se aplică în învăţământul primar.

 

Art. 110. – (1) Preavizul de exmatriculare se întocmeşte, în scris, de către diriginte şi director, pentru elevii care absentează nejustificat 20 de ore la diferite discipline de studiu sau 15% din totalul orelor de la o singură disciplină/modul, cumulate pe un an şcolar şi se înmânează, în scris şi sub semnătură, părintelui/reprezentantului legal sau chiar elevului, dacă acesta a împlinit 18 ani. In prezentul RI aceasta sanctiune reprezinta preaviz pentru trimiterea spre reprezentantul numit al primarului a documentelor doveditoare ce vor constitui baza pentru aplicarea amenzilor stabilite in ROFUIP.

 

  • Sancţiunea nu se aplică elevilor din învățământul obligatoriu.

Art. 111. – (1) Exmatricularea constă în eliminarea elevului din unitatea de învăţământ preuniversitar în care acesta a fost înscris, până la sfârşitul anului şcolar.

 

 

(2) Sancţiunea nu se aplică elevilor din învățământul obligatoriu.

 

 

Art. 112. – (1) Dacă elevul căruia i s-a aplicat o sancţiune menţionată la articolele 106-109 dă dovadă de un comportament ireproşabil pe o perioadă de cel puţin 8 săptămâni de şcoală, până la încheierea semestrului I, respectiv sau a anului şcolar, prevederea privind scăderea notei la purtare, asociată sancţiunii, se poate anula.

 

(2) Anularea, în condiţiile stabilite la alin. (1), a prevederii referitoare la scăderea notei la purtare se aprobă de autoritatea care a aplicat sancţiunea.

Art. 113. – (1) Pentru toţi elevii din învăţământul preuniversitar, la fiecare 10 absenţe nejustificate pe semestru din totalul orelor de studiu sau la 10% absenţe nejustificate din numărul de ore pe semestru la o disciplină/modul, va fi scăzută nota la purtare cu câte un punct.

 

(2) Elevii care au media la purtare mai mică decât 9 în anul anterior, nu pot fi admişi în unităţile de învăţământ cu profil militar sau pedagogic.

 

Art. 114. – (1) Elevii care se fac vinovaţi de deteriorarea/sustragerea bunurilor unităţii de învăţământ preuniversitar sunt obligați, personal sau prin părinţi/reprezentanții legali, să acopere, în temeiul răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie sau al răspunderii părintelui/tutorelui legal instituit pentru fapta minorului aflat sub ocrotirea sa, toate cheltuielile ocazionate de lucrările necesare reparaţiilor sau, după caz, să restituie bunurile sau să suporte toate cheltuielile pentru înlocuirea bunurilor deteriorate/sustrase.

 

  • În cazul în care vinovatul nu se cunoaşte, răspunderea materială devine colectivă, revenind întregii clase.

 

  • În cazul distrugerii/deteriorării manualelor şcolare primite gratuit, elevii vinovaţi înlocuiesc manualul deteriorat cu un exemplar nou, corespunzător disciplinei, anului de studiu şi tipului de manual deteriorat. În caz contrar, elevii vor achita de cinci ori contravaloarea manualelor respective

 

  • Pentru faptele prevăzute la alin. (1) şi (3), elevii pot fi sancţionaţi.

 

Art. 115. – (1) Contestarea sancţiunilor ce pot fi aplicate elevilor, prevăzute la art. 165 se adresează, de către părinte/tutore legal instituit, în scris, consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ preuniversitar, în termen de 5 zile de la aplicarea sancţiunii.

 

(2) Contestaţia se soluţionează în termen de 30 de zile de la depunerea acesteia la secretariatul unităţii de învăţământ preuniversitar. Hotărârea consiliului de administraţie este definitivă. Aceasta acoperă procedura prealabilă reglementată de Legea nr.554/2004 privind contenciosul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, şi nu mai poate fi atacată decât la instanţa de contencios administrativ competentă, potrivit legii.

 

Art. 116. – Sancţiunea prevăzută la art. 115 este definitivă şi poate fi contestată, în conformitate cu dispoziţiile Legii Contenciosului Administrativ.

 

 

Capitolul 3

Consiliul şcolar al elevilor

 

Art. 117. – (1) Fiecare clasă îşi va alege liderul, o dată pe an, la începutul primului semestru. Votul este secret, iar elevii vor fi singurii responsabili de alegerea reprezentantului lor. Profesorii nu au drept de vot şi nici nu le este permisă influenţarea deciziei elevilor.

 

  • În fiecare unitate de învăţământ preuniversitar de stat, particular și confesional se constituie consiliul şcolar al elevilor, format din liderii elevilor de la fiecare clasă.

 

Art. 118. – (1) Consiliul şcolar al elevilor este structură consultativă şi partener al unităţii de învăţământ preuniversitar și reprezintă interesele elevilor din învăţământul preuniversitar la nivelul unităţii de învăţământ

 

  • Prin consiliul şcolar al elevilor, elevii unei şcoli îşi exprimă opinia în legătură cu problemele care îi afectează în mod direct.

 

  • Consiliul şcolar al elevilor funcţionează în baza unui regulament propriu, adaptat la specificul şi nevoile şcolii, elaborat pe baza unui regulament – cadru stabilit de consiliul judeţean al elevilor/Consiliul Elevilor din Municipiul București.

 

  • Consiliul profesoral al unităţii de învăţământ preuniversitar desemnează un cadru didactic care va stabili legătura între corpul profesoral şi consiliul şcolar al elevilor.

 

  • Conducerea unității de învățământ sprijină activitateaConsiliului școlar al elevilor, prin punerea la  dispoziție  a  logisticii  ecesare  desfășurării  activității  acestuia,a  unui  sediu permanent de lucru pentru Biroul Executiv și a unui spațiu pentru întrunirea Adunării Generale a respectivului Consiliu școlar al elevilor.

Art. 119. – Consiliul şcolar al elevilor din unitatea de învăţământ preuniversitar are următoarele atribuţii:

 

  1. reprezintă interesele şi transmite consiliului de administrație, directorului sau directorului adjunct, consiliului profesoral punctul de vedere al elevilor referitor la problemele de interes;

 

  1. apără drepturile elevilor la nivelul unităţii de învăţământ preuniversitar şi reclamă încălcarea lor;

 

  1. se autosesizează cu privire la problemele cu care se confruntă elevii, informând conducerea școlii despre acestea și propunând soluţii;

 

  1. asigură comunicarea între elevi şi cadre didactice;
  2. dezbate propunerile elevilor din şcoală şi elaborează proiecte;

 

  1. iniţiază, organizează şi desfăşoară activităţi extraşcolare, serbări, evenimente culturale, concursuri, excursii;

 

  1. organizează acţiuni în comunitate – strângere de fonduri pentru copiii cu nevoi speciale, acţiuni pe probleme de mediu etc.;

 

  1. implică elevii în activităţile desfăşurate;
  2. sprijină proiectele şi programele educative în care este implicată şcoala;
  3. propune modalităţi pentru a motiva elevii să se implice în activităţi extraşcolare;
  4. participă la elaborarea regulamentului intern;

 

  1. se implică în asigurarea respectării regulamentului școlar, a regulamentului intern, contribuind la îmbunătăţirea stării disciplinare a şcolii, la combaterea absenteismului și abandonului şcolar, a delicvenţei juvenile etc.;

 

  1. organizează noi alegeri pentru funcţia de preşedinte, la termen sau în cazul în care Consiliul judeţean al elevilor/al municipiului Bucureşti semnalează faptul că acesta nu îşi îndeplineşte atribuţiile.

 

Art. 120. – (1) Forul decizional al Consiliului școlar al elevilor din unitatea de învățământ este Adunarea generală.

 

(2) Adunarea generală a Consiliului școlar al elevilor din unitatea de învățământ este formată din reprezentanții claselor și se întrunește cel puțin o dată pe lună.

 

 

                                                    Capitolul 4.

Activitatea educativă extraşcolară

 

Art. 121. – Activitatea educativă extraşcolară din unităţile de învăţământ preuniversitar este concepută ca mediu de dezvoltare personală, ca modalitate de formare și întărire a culturii organizaționale a unității de învățământ și ca mijloc de îmbunătățire a motivației, frecvenței și performanței școlare, precum și de remediere a unor probleme comportamentale ale elevilor.

Art. 122. – (1) Activitatea educativă extraşcolară din unităţile de învăţământ preuniversitar se desfăşoară în afara orelor de curs.

 

(2) Activitatea educativă extraşcolară din unităţile de învăţământ preuniversitar se poate desfăşura fie în incinta unităţii de învăţământ preuniversitar, fie în afara acesteia, în palate şi cluburi ale copiilor, în cluburi sportive şcolare, în baze sportive şi de agrement, în spațiieducaţionale culturale, sportive, turistice, de divertisment.

 

Art. 123. – (1) Activităţile educative extraşcolare desfăşurate în unităţile de învăţământ preuniversitar pot fi: culturale, civice, artistice, tehnice, aplicative, ştiinţifice, sportive, turistice, de educație rutieră, antreprenoriale, pentru protecție civilă, de educație pentru sănătate şi de voluntariat.

 

  • Activităţile educative extraşcolare pot consta în: proiecte şi programe educative, concursuri, festivaluri, expoziţii, campanii, schimburi culturale, excursii, serbări, expediţii, şcoli, tabere şi caravane tematice, dezbateri, sesiuni de formare, simpozioane, vizite de studiu, vizite, ateliere deschise etc.

 

  • Activitatea educativă poate fi proiectată atât la nivelul fiecărei grupe/ clase de elevi, de către cadrul didactic coordonator al grupei/ clasei respective , cât și la nivelul unității de învățământ, de către consilierul educativ.

 

  • Activităţile educative extraşcolare sunt stabilite în consiliul profesoral al unităţii de învăţământ preuniversitar, în urma unui studiu de impact, în conformitate cu opţiunile elevilor şi ale părinţilor, precum şi cu resursele de care dispune unitatea de învăţământ preuniversitar.

 

  • Pentru organizarea activităților extrașcolare sub forma excursiilor, taberelor, expedițiilor și a altor activități de timp liber care necesită deplasarea din localitate de domiciliu, trebuie să se respecte prevederile stabilite prin ordin al ministrului educației naționale.

 

  • Calendarul activităţilor educative extraşcolare este aprobat de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ preuniversitar.

 

Art. 124. – Evaluarea activităţii educative extraşcolare la nivelul unităţii de învăţământ se centrează pe:

 

  • gradul de dezvoltare şi diversificare a setului de competenţe cheie;
  • gradul de responsabilizarea şi integrare socială;
  • adoptarea unei culturi organizaţionale demne şi decente;
  • gradul de formare a mentalităţii specifice învăţării pe tot parcursul vieţii.

 

Art. 125. – (1) Evaluarea activităţii educative extraşcolare la nivelul unităţii de învăţământ este realizată, anual, de către consilierul educativ.

 

  • Raportul anual privind activitatea educativă extraşcolară derulată lanivelul unităţii de învăţământ este prezentat și dezbătut în consiliul profesoral şi aprobat în consiliul de administraţie.

 

  • Raportul anual privind activitatea educativă extraşcolară derulată la nivelul unităţii de învăţământ este inclus în raportul anual privind calitatea educaţiei în respectiva unitate şcolară.

 

Art. 126. – Evaluarea activităţii educative extraşcolare derulate la nivelul unităţii de învăţământ preuniversitar este parte a evaluării instituţionale a respectivei unităţi de învăţământ preuniversitar.

 

Capitolul 5

                             Evaluarea beneficiarilor primari ai educatiei                      

                         Sectiunea 1. 

 

                      Evaluarea rezultatelor învăţării. Încheierea situaţiei şcolare

 

Art. 127. – Evaluarea are drept scop orientarea şi optimizarea învăţării.

 

Art. 128. – (1) Conform legii, evaluările în sistemul de învăţământ românesc se realizează pe baza standardelor naţionale de evaluare, la nivel de disciplină, domeniu de studiu sau modul de pregătire.

 

  • În conformitate cu prevederile legale, elevii vor fi notaţi utilizând şi respectând standardele naţionale şi principiile metodologiilor de evaluare. Orice încălcare a acestui principiu se consideră abatere disciplinară şi se sancţionează conform prevederilor legale.

 

  • Verificarea şi evaluarea utilizării şi respectării standardelor naţionale de evaluare de către cadrele didactice ale unității de învățământ preuniversitar se realizează prin inspecţia şcolară, efectuată de către inspectoratul şcolar judeţean /al municipiului Bucureşti sau de către Ministerul Educaţiei Naționale.

 

  • În sistemul de învăţământ preuniversitar evaluarea se centrează pe competenţe, oferă feed-back real elevilor şi stă la baza planurilor individuale de învăţare.

 

Art. 129. – (1) Evaluarea rezultatelor la învăţătură se realizează în mod ritmic, pe parcursul semestrelor şi la sfârşitul unor etape de formare.

 

(2) Fiecare semestru cuprinde şi perioade de consolidare şi de evaluare a competenţelor dobândite de beneficiarii primari ai educaţiei. În aceste perioade se urmăreşte:

 

  1. ameliorarea rezultatelor procesului de predare-învăţare;
  2. fixarea şi sistematizarea cunoştinţelor;

 

  1. stimularea copiilor/elevilor cu ritm lent de învăţare sau cu alte dificultăţi în dobândirea cunoştinţelor, deprinderilor şi în formarea și dezvoltarea atitudinilor;

 

  1. stimularea pregătirii copiilor/elevilor capabili de performanţă înaltă.

 

  • Conform legii, la sfârşitul clasei pregătitoare, evaluarea dezvoltării fizice, socio-emoţionale, cognitive, a limbajului şi a comunicării precum şi a dezvoltării capacităţilor şi atitudinilor față de învăţare ale copilului, realizată pe parcursul întregului an școlar, se finalizează prin completarea unui raport, de către cadrul didactic responsabil, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei Naționale.

 

  • Evaluările la sfârşitul unor etape de formare sunt cele prevăzute de legislaţia în vigoare și sunt reglementate prin metodologii specifice.

 

Art. 130. – Elementul central al evaluării învăţării este portofoliul educaţional.

Art. 131. – Portofoliul educaţional cuprinde totalitatea diplomelor, a certificatelor sau a altor înscrisuri obţinute în urma evaluării competenţelor dobândite sau a participării la activităţi de învăţare, în diferite contexte, precum şi produsele sau rezultatele acestor activităţi, în contextul învăţării formale, non-formale şi informale.

 

Art.132 – (1) Instrumentele de evaluare se stabilesc în funcţie de vârsta şi de particularităţile psihopedagogice ale beneficiarilor primari ai educaţiei şi de specificul fiecărei discipline.

 

Acestea pot fi:

  1. chestionări orale;
  2. lucrări scrise;
  3. experimente şi activităţi practice;
  4. referate şi proiecte;
  5. interviuri;
  6. portofolii;
  7. probe practice;

 

  1. alte instrumente stabilite de catedrele/comisiile metodice şi aprobate de director sau elaborate de către Ministerul Educaţiei Naționale/inspectoratele şcolare judeţene/Inspectoratul școlar al municipiului Bucureşti.

(2) În învățământul primar, la clasele I- a IV-a, în cel secundar și în cel postliceal, elevii vor avea la fiecare disciplină/modul, cu excepția celor preponderent practice, cel puțin o evaluare prin lucrare scrisă pe semestru.

 

Art. 133. – Testele de evaluare, subiectele de examen de orice tip din învăţământul preuniversitar şi lucrările semestriale scrise (teze) se elaborează pe baza cerinţelor didactico-metodologice stabilite de programele școlare, parte a Curriculumul naţional.

 

Art. 134. – (1) Rezultatele evaluării se exprimă, după caz, prin aprecieri descriptive privind dezvoltarea copilului – la nivelurile antepreşcolar, preşcolar și clasa pregătitoare, prin calificative – în învăţământul primar – clasele I- IV și în învățământul special care școlarizează elevi cu deficiențe grave, severe, profunde sau asociate, respectiv prin note de la 10 la 1 sau prin punctaje – în învăţământul secundar şi în învăţământul postliceal.

 

(2)Rezultatele  evaluării  se  consemnează  în  catalog,  cu  cerneală  albastră,  sub  forma:

 

Calificativul/data sau „Nota/data”, cu excepţia celor de la nivelurile antepreşcolar, şi preşcolar, care sunt trecute în caietul de observaţii, și ale celor de la clasa pregătitoare, care se trec în raportul anual de evaluare,.

 

Art. 135. – (1) Pentru nivelurile antepreşcolar şi preşcolar, rezultatele evaluării se comunică şi se discută cu părinţii/reprezentanţii legali.

 

  • Calificativele/notele acordate se comunică în mod obligatoriu elevilor, se trec în catalog şi în carnetul de elev de către profesorul care le acordă.

 

  • În învăţământul primar cu predare în limbile minorităţilor naţionale, calificativele se pot comunica, în scris şi oral, şi în limba de predare.

 

  • Numărul de note/calificative acordate fiecărui elev, la fiecare disciplină de studiu, exclusiv nota de la lucrarea scrisă semestrială (teză), trebuie să fie cel puţin egal cu numărul săptămânal de ore de curs prevăzut în planul de învăţământ. Fac excepţie disciplinele cu o oră de curs pe săptămână, la care numărul minim de note/calificative este de două.

 

  • În cazul curriculumului organizat modular, numărul de note acordate trebuie să fie corelat cu numărul de ore alocate, în planul de învăţământ, fiecărui modul, precum şi cu structura modulului -pe componentele teorie/laborator tehnologic/instruire practică-, de regulă o notă la un număr de 25 de ore. Numărul minim de note acordate elevului la un modul este de două.

 

  • Elevii aflaţi în situaţie de corigenţă vor avea cu cel puţin o notă/un calificativ în plus faţă de numărul de note/calificative prevăzute la alin.(4), ultima notă/ultimul calificativ fiind acordat, de regulă, în ultimele două săptămâni ale semestrului.

 

  • Disciplinele, la care se susţin lucrări scrise semestriale (teze) se stabilesc de către Ministerul Educaţiei Naționale.

 

  • Lucrările scrise semestriale (tezele) se susţin începând cu a doua jumătate a semestrului.

 

  • Notele la lucrările scrise semestriale (teze) se analizează cu elevii într-o oră special destinată acestui scop şi se trec în catalog. Lucrările scrise semestriale (tezele) se păstrează în şcoală până la sfârşitul anului şcolar şi pot fi consultate de părinţii elevilor în prezenţa profesorului care predă disciplina de studiu respectivă şi care a acordat nota.

 

Art. 136. – (1) La sfârşitul fiecărui semestru şi la încheierea anului şcolar, profesorii au obligaţia să încheie situaţia şcolară a elevilor, în condiţiile prezentului regulament.

 

  • La sfârşitul fiecărui semestru, profesorul pentru învăţământul primar/profesorul diriginte consultă consiliul clasei pentru acordarea mediei la purtare, prin care sunt evaluate frecvența și comportarea elevului, respectarea de către acesta a reglementărilor adoptate de școală și a normelor de conduită civilizată.

 

  • La sfârşitul fiecărui semestru profesorul pentru învăţământul primar/profesorul diriginte consultă consiliul clasei pentru elaborarea aprecierii asupra situaţiei şcolare a fiecărui elev.

Art. 137. – (1) La fiecare disciplină de studiu media semestrială se consideră legal constituită dacă este calculată din numărul de note prevăzut de prezentul regulament.

 

  • La disciplinele de studiu la care nu se susţine lucrarea scrisă semestrială (teza), media semestrială se obţine prin rotunjirea mediei aritmetice a notelor la cel mai apropiat număr întreg. La o diferenţă de 50 de sutimi, rotunjirea se face în favoarea elevului.

 

  • Media la evaluarea periodică este media aritmetică a notelor înscrise în catalog, cu excepţia notei de la lucrarea scrisă semestrială (teza), medie calculată cu două zecimale exacte, fără rotunjire.

 

  • La disciplinele de studiu la care se susţine lucrarea scrisă semestrială (teza) media semestrială se calculează astfel: „media semestriala = (3M+T)/4”, unde „M” reprezintă media la evaluarea periodică, iar „T” reprezintă nota obţinută la lucrarea scrisă semestrială (teză). Nota astfel obţinută se rotunjeşte la cel mai apropiat număr întreg. La o diferenţă de 50 de sutimi, rotunjirea se face în favoarea elevului.

 

  • Media anuală la fiecare disciplină este dată de media aritmetică a celor două medii semestriale, calculată cu două zecimale exacte, fără rotunjire. În cazul în care elevul a fost scutit medical, pe un semestru, la disciplina educaţie fizică şi sport, calificativul/media de pe semestrul în care elevul nu a fost scutit devine calificativul/media anuală.

 

  • Nota lucrării scrise semestriale (teză) şi mediile semestriale şi anuale se consemnează în catalog cu cerneală roşie.

 

  • În cazul în care curriculumul este organizat modular, fiecare modul se dezvoltă ca o unitate autonomă de instruire. Media unui modul se calculează din notele obţinute pe parcursul desfăşurării modulului, conform prevederilor de la alin. (2). Încheierea mediei unui modul care se termină pe parcursul anului se face în mod obligatoriu în momentul finalizării acestuia, nefiind condiţionată de sfârşitul semestrului. Aceasta este considerată şi media anuală a modulului.

 

  • Media anuală generală se calculează ca medie aritmetică, fără rotunjire, a mediilor anuale de la toate disciplinele şi de la purtare. Media generală, în cazul curriculumului organizat pe module, se calculează în conformitate cu reglementările legale în vigoare, media generală a unui modul fiind similară cu media generală a unei discipline.

 

Art. 138. – (1) La clasele I-IV se stabilesc calificative semestriale şi anuale la fiecare disciplină de studiu.

 

  • Pentru aceste clase calificativul semestrial pe disciplină/domeniu de studiu se stabileşte astfel: se aleg două calificative cu frecvenţa cea mai mare, acordate în timpul semestrului, după care, în perioadele de recapitulare şi de consolidare a materiei, în urma aplicării unor probe de evaluare sumativă, cadrul didactic poate opta pentru unul dintre cele două calificative.

 

  • Pentru aceste clase, calificativul anual la fiecare disciplină/domeniul de studiu este dat de unul dintre calificativele semestriale stabilite de cadrul didactic în baza următoarelor criterii:
  1. progresul sau regresul performanţei elevului;
  2. raportul efort-performanţă realizată;
  3. creşterea sau descreşterea motivaţiei elevului;

 

  1. realizarea unor sarcini din programul suplimentar de pregătire sau de recuperare, stabilite de cadrul didactic şi care au fost aduse la cunoştinţa părintelui.

 

Art. 139. – Calificativele/mediile semestriale şi anuale pe disciplină/domeniu de studiu/modul se consemnează în catalog de către profesorul pentru învăţământul primar – pentru elevii din învăţământul primar şi de către cadrul didactic care a predat disciplina/modulul respectivă/respectiv – pentru elevii din învăţământul secundar şi învăţământul postliceal iar calificativele/mediile la purtare, de către profesorii pentru învăţământul primar/ profesorii diriginţi ai claselor.

 

Art. 140. – (1) Elevii scutiţi de efort fizic au obligaţia de a fi prezenţi la orele de educaţie

fizică şi sport. Acestor elevi nu li se acordă calificative/note şi nu li se încheie media la această disciplină în semestrul sau în anul în care sunt scutiţi medical.

 

  • Pentru elevii scutiţi medical, profesorul de educaţie fizică şi sport va consemna în catalog, la rubrica respectivă, „scutit medical în semestrul .. ” sau „scutit medical în anul şcolar .. „, specificând totodată documentul medical, numărul şi data eliberării acestuia. Documentul medical va fi ataşat la dosarul personal al elevului, aflat la secretariatul unităţii de învăţământ preuniversitar.

 

  • Elevii scutiţi medical, semestrial sau anual nu sunt obligaţi să vină în echipament sportiv la orele de educaţie fizică şi sport, dar trebuie să aibă încălţăminte adecvată pentru sălile de sport. Absenţele lor la aceste ore se consemnează în catalog şi generează efectele prevăzute de legislaţia în vigoare.

 

  • Pentru integrarea în colectiv a elevilor scutiţi medical, în timpul orei de educaţie fizică şi sport, cadrul didactic le poate atribui sarcini organizatorice: arbitraj, cronometrare, măsurare, supraveghere, înregistrarea unor elemente tehnice, ţinerea scorului etc. În funcţie de resursele unităţilor de învăţământ preuniversitar, elevii scutiţi medical pot beneficia, în timpul orelor se sport, de un program special de gimnastică medicală, potrivit afecţiunilor diagnosticate.

 

Art. 141. – Şcolarizarea elevilor sportivi nominalizaţi de federaţiile naţionale sportive pentru centrele naţionale olimpice/de excelenţă se realizează în unităţi de învăţământ preuniversitar, situate în apropierea acestor structuri sportive şi respectă dinamica selecţiei loturilor. Situaţia şcolară, înregistrată în perioadele în care elevii se pregătesc în aceste centre, se transmite unităţilor de învăţământ preuniversitar de care aceştia aparţin. În cazul în care şcolarizarea se realizează în unităţi de învăţământ preuniversitar care nu pot asigura pregătirea elevilor la unele discipline de învăţământ, situaţia şcolară a acestor elevi se poate încheia, la disciplinele respective, la unităţile de învăţământ preuniversitar de care elevii aparţin, după întoarcerea acestora, conform dispoziţiilor metodologice prevăzute în prezentul regulament.

 

Art. 142. – (1) Elevii pot să nu frecventeze orele de religie, la solicitarea scrisă a părinţilor/tutorelui legal instituit pentru elevul minor sau a elevului major; pentru aceşti elevi, situaţia şcolară anuală se încheie fără disciplina religie.

 

  • În mod similar se procedează şi pentru elevul căruia, din motive obiective, nu i s-au asigurat condiţiile necesare pentru frecventarea orelor la această disciplină.

 

  • Elevilor aflaţi în situaţiile prevăzute la alin. (1) şi (2), li se vor asigura activităţi educaţionale alternative în cadrul unităţii de învăţământ preuniversitar.

 

Art. 143. – (1) Sunt declaraţi promovaţi elevii care, la sfârşitul anului şcolar, obţin la fiecare disciplină de studiu/modul cel puţin media anuală 5,00/calificativul „Suficient”, iar la purtare, media anuală 6,00/calificativul „Suficient”.

Art. 144.Sunt declaraţi amânaţi, semestrial sau anual, elevii cărora nu li se poate definitiva situaţia şcolară la una sau la mai multe discipline de studiu/module din următoarele motive:

  1. a) au absentat, motivat și nemotivat, la cel puţin 50% din numărul de ore de curs prevăzut într-un semestru la disciplinele/modulele respective. Consiliul clasei, cu acordul profesorului care predă disciplina respectivă, poate decide încheierea situaţiei şcolare a elevilor care absentează motivat, din cauza unor afecţiuni grave, menţionate ca atare în documentele medicale sau din alte cauze, pe care consiliul clasei le apreciază ca fiind justificate, cu condiţia ca după revenirea la şcoală aceştia să participe regulat la cursuri şi să poată fi evaluaţi. Deciziile luate în aceste cazuri se menţionează într-un proces verbal, care rămâne la dosarul care conţine anexele proceselor-verbale ale consiliului clasei.

 

  1. au fost scutiţi de frecvenţă de către directorul unităţii de învăţământ preuniversitar în urma unor solicitări oficiale, pentru perioada participării la festivaluri şi concursuri profesionale, cultural-artistice şi sportive, interne şi internaţionale, cantonamente şi pregătire specializată;

 

  1. au beneficiat de bursă de studiu în străinătate, recunoscută de Ministerul Educaţiei Naționale;

 

  1. au urmat studiile, pentru o perioadă determinată de timp, în alte ţări;

 

  1. nu au un număr suficient de note, necesar pentru încheierea mediei/mediilor sau nu au mediile/calificativele semestriale ori anuale la disciplinele/modulele respective consemnate în catalog de către cadrul didactic, din motive diferite de cele menţionate la literele anterioare.

 

Art. 145. – (1) Elevii declaraţi amânaţi pe semestrul I îşi vor încheia situaţia şcolară în primele 4 săptămâni de la revenirea la şcoală.

 

  • Încheierea situaţiei şcolare a elevilor prevăzuţi la alin. (1) se face pe baza notelor consemnate în rubrica semestrului I, datate la momentul evaluării.

 

  • Încheierea situaţiei şcolare a elevilor amânaţi pe semestrul al doilea, a celor declarați amânați pe semestrul I și care nu și-au încheiat situația școlară conform prevederilor alin.(1) și (2) sau amânaţi anual se face într-o perioadă stabilită de conducerea unităţii de învăţământ preuniversitar, înaintea sesiunii de corigenţe. Elevii amânaţi, care nu promovează la una sau două discipline/module de studiu în sesiunea de examene de încheiere a situaţiei şcolare a elevilor amânați, se pot prezenta la sesiunea de examene de corigenţe.

 

Art. 146. – (1) Sunt declaraţi corigenţi elevii care obţin medii anuale sub 5,00/calificativul”Insuficient” la cel mult două discipline de studiu, precum şi elevii amânaţi care nu promovează examenul de încheiere a situaţiei şcolare, la cel mult două discipline de studiu.

 

  • În cazul în care curriculumul este organizat modular, sunt declaraţi corigenţi:

 

  1. elevii care obţin medii sub 5,00 la modulele ce se finalizează pe parcursul anului şcolar, indiferent de numărul modulelor nepromovate;

 

  1. elevii care obţin medii sub 5, 00 la cel mult două module care se finalizează la sfârşitul anului şcolar, precum şi elevii amânaţi care nu promovează examenul de încheierea situaţiei

 

şcolare, la cel mult două module;.

 

  • Pentru elevii corigenţi, se organizează anual o singură sesiune de examene de corigenţă, într-o perioadă stabilită de Ministerul Educaţiei Naționale.

 

  • Pentru elevii corigenţi menționați la alin.(2) lit.a), se organizează și o sesiune specială de examene de corigență, în ultima săptămână a anului școlar. Media fiecărui modul, obținută în cadrul sesiunii speciale de corigență, este și media anuală a modulului.

Art. 147. – (1) Sunt declaraţi repetenţi:

 

  1. a) elevii care au obţinut medii anuale sub 5,00/calificativul „Insuficient” la mai mult de două discipline de învăţământ/module care se finalizează la sfârșitul anului școlar. Prevederile se aplică și elevilor care nu au promovat, la mai mult de două module, la examenele de corigență în sesiunea specială

 

  1. b) elevii care au obţinut la purtare media anuală mai mică de 6,00/calificativul „Insuficient”;
  2. c) elevii corigenţi care nu se prezintă la sesiunea de examen de corigenţă sau la sesiunea specială prevăzută la Art. 221, alin.(4) sau care nu promovează examenul la cel puţin o disciplină/modul;

 

  1. d) elevii amânaţi care nu se prezintă la sesiunea de încheiere a situaţiei şcolare la cel puţin o disciplină/modul;

 

  1. e) elevii exmatriculaţi, cu drept de reînscriere; acestora li se înscrie în documentele şcolare „Repetent prin exmatriculare, cu drept de reînscriere în aceeaşi unitate de învăţământ sau în altă unitate de învăţământ”, respectiv „fără drept de înscriere în nicio unitate de învăţământ pentru o perioadă de..”.

 

  • La sfârșitul clasei pregătitoare elevii nu pot fi lăsaţi repetenţi. Elevii care, pe parcursul clasei pregătitoare, au manifestat dificultăți de învățare, menționate în raportul de evaluare a dezvoltării fizice, socio-emoţionale, cognitive, a limbajului şi a comunicării precum şi a dezvoltării capacităţilor şi atitudinilor față de învăţare, la finalul clasei pregătitoare, vor rămâne în colectivele în care au învăţat şi vor intra într-un program de remediere/recuperare şcolară, realizat de profesorul clasei, împreună cu un specialist de la CJRAE/CMBRAE..

 

  • La sfârșitul clasei I-a elevii nu pot fi lăsaţi repetenţi. Elevii care, la încheierea clasei întâi, se vor găsi în situaţia de repetenţie, conform alin. (1), vor rămâne în colectivele în care au învăţat şi vor intra într-un program de remediere/recuperare şcolară, realizat de profesorul clasei, împreună cu un specialist de la CJRAE/CMBRAE.

 

Art. 148. – (1) Elevii declaraţi repetenţi se pot înscrie în anul şcolar următor în clasa pe care o repetă, la aceeaşi unitate de învăţământ preuniversitar, inclusiv cu depășirea numărului maxim de elevi la clasă prevăzut de lege, sau se pot transfera la altă unitate de învăţământ preuniversitar.

Art. 149. – (1) Obligația de a frecventa învăţământul obligatoriu la forma cu frecvenţă încetează la vârsta de 18 ani. Persoanele care nu şi-au finalizat învăţământul obligatoriu până la această vârstă și care au depășit cu mai mult de 3 ani vârsta clasei își pot continua studiile, la cerere, și la forma de învăţământ frecvenţă redusă.

 

  • Persoanele care au depăşit cu mai mult de patru ani vârsta clasei în care puteau fi înscrişi și care nu au absolvit învățământul primar până la vârsta de 14 ani, precum și persoanele care care au depăşit cu mai mult de patru ani vârsta clasei în care puteau fi înscrişi și care nu și-au finalizat învățământul secundar inferior, gimnazial, pot continua studiile, la solicitarea acestora, și în programul “A doua şansă”, reglementat printr-o metodologie elaborată de Ministerul Educaţiei Naționale.

 

Art. 150. – (1) Elevii care au urmat cursurile într-o unitate de învăţământ preuniversitar din altă ţară pot dobândi calitatea de elev în România numai după echivalarea, de către Ministerul Educaţiei Naționale, a studiilor urmate în străinătate şi, după caz, după susţinerea examenelor de diferenţă stabilite în cadrul procedurii de echivalare.

 

  • Elevii menționați la alin.(1) vor fi înscrişi ca audienţi până la finalizarea procedurii de echivalare.

 

  • Activitatea elevilor audienţi va fi înregistrată în cataloage provizorii, toate menţiunile privind evaluările și frecvența urmând a fi trecute în cataloagele claselor după încheierea recunoașterii și a echivalării studiilor parcurse în străinătate și după promovarea eventualelor examene de diferență.

 

  • Alegerea nivelului clasei în care va fi înscris elevul ca audient se face de către o comisie formată din cadre didactice care predau la nivelul de studiu pentru care se face solicitarea de înscriere, stabilită la nivelul unității de învăţământ preuniversitar, din care face parte directorul/directorul adjunct şi un psiholog/consilier şcolar.
  • Evaluarea situației elevului și decizia menționată la alin.(4) vor ţine cont de: vârsta şi nivelul dezvoltării psiho-comportamentale a elevului, de recomandarea părinţilor, de nivelul obţinut în urma unei evaluări orale sumare, de perspectivele de evoluţie şcolară.

 

  • În cazul în care părinţii/tutorii legali nu sunt de acord cu recomandarea comisiei, privind nivelul clasei în care va fi înscris elevul audient, elevul va fi înscris la clasa pentru care optează părinţii, pe răspunderea acestora asumată în scris, prin semnătură .

 

  • Dosarul de echivalare va fi depus de către părinţii sau tutorii legal instituiți ai elevului la unitatea de învăţământ preuniversitar la care este înscris elevul ca audient. Unitatea de învăţământ preuniversitar transmite dosarul către inspectoratele şcolare judeţene/inspectoratul şcolar al municipiului Bucureşti, în termen de cel mult 5 de zile de la înscrierea elevului ca audient. Dosarul este retransmis, în maximum 5 de zile, de către inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti către compartimentul de specialitate din Ministerul Educaţiei Naționale.

 

  • În cazul în care părinţii sau tutorii legali instituiți nu au depus dosarul în termen de 30 de zile de la înscrierea elevului ca audient, acesta va fi înscris în clasa următoare ultimei clase absolvite în România sau în clasa stabilită de comisia menționată la alin.(4).

 

  • În termen de maximum 15 zile de la primirea avizului favorabil al Ministerului

 

Educaţiei Naţionale privind recunoașterea și echivalarea studiilor, elevul audient este înscris în catalogul clasei şi i se transferă din catalogul provizoriu toate menţiunile cu privire la activitatea desfăşurată – note, absenţe etc.

 

  • În situaţia în care studiile făcute în străinătate nu au fost echivalate sau au fost echivalate parţial, iar între ultima clasă echivalată şi clasa în care este înscris elevul ca audient există una sau mai multe clase ce nu au fost parcurse/promovate/echivalate, comisia prevăzută la alin. (4) solicită inspectoratelor şcolare judeţene/Inspectoratul şcolar al municipiului Bucureşti, în scris, în termen de maximum 30 de zile, examinarea elevului în vederea încheierii situației școlare pentru anii neechivalați sau care nu au fost parcurși ori promovați.

 

  • În contextul prevăzut la alin.(10) inspectoratele şcolare judeţene/ Inspectoratul şcolar al municipiului Bucureşti constituie o comisie de evaluare formată din cadre didactice şi cel puţin un inspector şcolar de specialitate care evaluează elevul, în termen de cel mult 20 de zile, pe baza programelor şcolare în vigoare, la toate disciplinele/modulele din planul cadru de învăţământ, pentru clasele neechivalate sau care nu au fost parcurse ori promovate. Comisia va funcționa în școala în care urmează să fie înscris elevul/eleva. După promovarea tuturor examenelor, elevul este înscris în clasa următoare ultimei clase promovate, fie prin recunoaștere și echivalare, fie prin promovarea examenelor menționate la alin.(10). Modul de desfășurare și rezultatele evaluării vor fi trecute într-un proces verbal care va rămâne în școala în care elevul/eleva urmează să frecventeze cursurile. Această procedură se aplică și în cazul persoanelor care revin în țară fără documente de studiu.

 

  • Dacă elevul nu promovează examenele prevăzute la alin.(10) la cel puțin două discipline/module, acesta este evaluat pentru o clasă inferioară. Dacă elevul nu promovează un singur examen de diferenţă, se acordă o singură reexaminare. În cazul în care nu promovează nici la reexaminare, elevul este evaluat pentru o clasă inferioară.

 

  • Pentru persoanele care nu cunosc limba română, înscrierea în învăţământul românesc se face conform reglementărilor Ministerului Educaţiei Naţionale.

 

  • Copiilor lucrătorilor migranţi li se aplică prevederile legale în vigoare privind accesul la învăţământul obligatoriu din România.

 

  • Elevilor străini care doresc să urmeze studiile în învățământul românesc li se aplică prevederile elaborate de Ministerul Educaţiei Naţionale, privind şcolarizarea elevilor străini în învăţământul preuniversitar din România.

 

Art. 151. – (1) Elevilor dintr-o unitate de învăţământ preuniversitar de stat, particulară sau confesională din România, care urmează să continue studiile în alte ţări pentru o perioadă determinată de timp, li se rezervă locul în unitatea de învăţământ preuniversitar de unde pleacă, la solicitarea scrisă a părintelui/tutorelui legal instituit.

 

  • Încheierea situaţiei şcolare a acestei categorii de elevi, declaraţi amânaţi, se face după revenirea în ţară, dacă revenirea are loc până la începerea cursurilor noului an școlar.

 

  • În cazul în care revenirea are loc după începutul unui nou an școlar, se aplică procedura menționată la alin. (10) și (11).

 

Art. 152. – (1) Consiliile profesorale din unităţile de învăţământ de stat, particular sau confesional validează situaţia şcolară a elevilor, pe clase, în şedinţă de încheiere a cursurilor semestriale/anuale, iar secretarul consiliului o consemnează în procesul-verbal, menţionându-se numărul elevilor promovaţi, numărul și numele elevilor corigenţi, repetenţi, amânaţi, exmatriculaţi, precum şi numele elevilor cu note la purtare mai mici de 7,00.

 

  • Situaţia şcolară a elevilor corigenţi, amânaţi sau repetenţi se comunică în scris părinţilor/tutorilor legali sau, după caz, elevilor majori, de către diriginte/învăţător, în cel mult 10 zile de la încheierea cursurilor fiecărui semestru/an şcolar.

 

  • Pentru elevii amânaţi sau corigenţi, profesorul pentru învățământul primar/dirigintele comunică în scris părinţilor/tutorelui legal instituit, programul de desfăşurare a examenelor de corigenţă şi perioada de încheiere a situaţiei şcolare.

 

(4) Nu  pot  fi  făcute  publice,  fără acordul   părintelui/tutorelui  legal  instituit  sau al
elevului/absolventului,  dacă acesta este  major,  datele  corespunzătoare  elevului, din
documentele școlare.

 

Secţiunea 2

Examenele organizate la nivelul unităţilor de învăţământ preuniversitar

 

Art. 153. – (1) Examenele organizate de unităţile de învăţământ preuniversitar sunt:

 

  1. examen de corigenţă pentru elevii declaraţi corigenţi la încheierea cursurilor anuale şi pentru elevii declaraţi corigenţi după susţinerea examenelor din sesiunea pentru elevii amânaţi, precum și pentru cei menționați la art.221, alin.(2), lit.a, pentru care se organizează o sesiune specială;

 

  1. examen de încheiere a situaţiei şcolare pentru elevii declaraţi amânaţi, conform prevederilor art.220, alin.3);

 

  • Organizarea, în unitățile de învățământ preuniversitar, a examenelor de admitere în învățământul liceal sau profesional, precum și a examenelor și evaluărilor naționale, se face conform metodologiilor stabilite prin ordin al ministrului educației naționale.

 

  • Se interzice organizarea unor examinări în vederea înscrierii elevilor în prima clasă a învățământului primar. Examinarea de specialitate, în acest caz, se va face numai în situaţia în care părintele decide înscrierea copilului în clasa întâi, respectiv în clasa pregătitoare, înainte de vârsta stabilită prin lege și se realizează de către CJRAE/CMBRAE.

 

  • Organizarea unor examinări în vederea înscrierii elevilor în clasa a V-a este permisă în următoarele situații:
  1. pentru unităţile de învăţământ preuniversitar care nu școlarizează clase de învățământ primar, iar numărul cererilor de înscriere în clasa a V-a depășește numărul locurilor oferite;

 

  1. pentru unitățile de învățământ cu profil artistic și cu profil sportiv, în vederea testării aptitudinilor specifice;

 

  1. pentru unitățile de învățământ preuniversitar care urmăresc formarea unor clase cu predare în regim intensiv a unei limbi de circulație internațională, în vederea verificării nivelului de cunoștințe de limbă.

 

  1. elevii care anterior admiterii în clasa a V-a, la clasele cu predare în regim intensiv a unei limbi de circulație internațională, au susținut examene de competență lingvistică într-o limbă de circulație internațională și au obținut o diplomă nivel A1 sau nivel superior, pot fi admiși fără a mai susține proba de aptitudini și cunoștințe la limba modernă, fiindu-le acordată, prin echivalare, nota 10 la respectiva probă.

 

(7) Orice altă formă de concurs/examinare a elevilor în vederea înscrierii în clasa a V-a, precum și organizarea claselor pe criterii de ierarhizare a elevilor este interzisă.

Art. 154. – Desfăşurarea examenelor de diferenţă are loc, de regulă, în vacanţele şcolare. Art. 155. – La examenele de diferenţă pentru elevii care solicită transferul de la o unitate de învăţământ preuniversitar la alta nu se acordă reexaminare.

Art. 156. – (1) După încheierea sesiunii de corigenţă, elevii care nu au promovat la o

 

singură disciplină de învăţământ/un singur modul au dreptul să solicite reexaminarea. Aceasta se acordă de către director, în cazuri justificate, o singură dată.

 

  • Cererea de reexaminare se depune la secretariatul unității de învățământ, în termen de 24 de ore de la afişarea rezultatelor examenului de corigenţă.

 

  • Reexaminarea se desfăşoară în termen de două zile de la data depunerii cererii, dar nu mai târziu de data începerii cursurilor noului an şcolar.

 

  • Comisia de reexaminare se numeşte de către director.

 

Art. 157. – (1) Pentru elevii declaraţi corigenţi sau amânaţi anual, examinarea se face din toată materia studiată în anul şcolar, conform programei şcolare.

 

  • Pentru elevii amânaţi pe un semestru, examinarea în vederea încheierii situației, se face numai din materia acelui semestru.

 

  • Pentru elevii care susţin examene de diferenţă, examinarea se face din materia studiată în anul şcolar respectiv sau dintr-o parte a acesteia, în funcţie de situaţie.

 

  • Disciplinele/modulele la care se dau examene de diferenţă sunt cele prevăzute în trunchiul comun și în curriculumul diferențiat al specializării/calificării profesionale ale clasei la care se face transferul şi care nu au fost studiate de candidat. Se susţine examen separat pentru fiecare an de studiu.

 

  • În situația transferării elevului după semestrul I, secretarul școlii va descărca în catalogul clasei la care se transferă candidatul numai mediile din primul trimestru de la disciplinele pe care elevul le studiază la specializarea la care s-a transferat. Notele obținute la examenele de diferențe susținute la disciplinele/modulele prevăzute în trunchiul comun și în curriculum diferențiat ale specializării/calificării profesionale a clasei la care se transferă și care nu au fost studiate de candidat anterior transferului reprezintă mediile pe semestrul I la disciplinele/modulele respective.

 

  • Nu se susţin examene de diferenţă pentru disciplinele din curriculumul la decizia

şcolii.

 

  • În cazul elevilor transferaţi, aceştia preiau disciplinele opţionale ale clasei în care se transferă. În situația transferului elevului la începutul semestrului al II-lea sau în cursul

acestuia, mediile semestriale obținute la disciplinele opționale ale clasei, la sfârșitul semestrului al II-lea, devin medii anuale pentru disciplina respectivă.

 

  • În cazul transferului pe parcursul anului şcolar, părintele/tutorele legal instituit al elevului îşi asumă responsabilitatea însuşirii de către elev a conţinutului programei şcolare parcurse până în momentul transferului la disciplinele opţionale, la unitatea primitoare.

 

  • În situaţia menţionată la alin. (7), în foaia matricolă vor fi trecute şi disciplinele opţionale pe care le-a parcurs elevul la unitatea de învăţământ preuniversitar de la care se transferă, la care are situația școlară încheiată pe primul semestru, cât şi pe cele ale clasei din unitatea de învăţământ preuniversitar la care se transferă. În acest caz, media semestrială la fiecare din aceste discipline opționale devine medie anuală.

 

  • În cazul transferului elevilor corigenți la cel mult două discipline/module, cu schimbarea profilului/specailizării/calificării profesionale, și care nu vor mai studia la școala primitoare disciplinele/modulele respective, se vor susține doar examenle de diferență. Prevederea se aplică și în cazul elevilor declarați amânați.

 

Art. 158. – (1) Pentru desfăşurarea examenelor există 2 tipuri de probe: scrise si orale

  • Directorul unităţii de învăţământ stabileşte, prin decizie internă, componenţa comisiilor şi datele de desfăşurare a examenelor. Fiecare comisie are un preşedinte şi 2 profesori examinatori. Comisia este responsabilă de realizarea subiectelor.

 

  • La toate examenele, evaluarea elevilor se face de către 2 profesori de aceeaşi specialitate sau de specialități înrudite/ din aceeaşi arie curriculară.

 

  • Pentru examinarea elevilor corigenţi, unul dintre profesori este cel care a predat elevului disciplina/modulul de învăţământ în timpul anului şcolar. Dacă directorul unităţii de învăţământ preuniversitar apreciază că între elev şi profesor există un conflict care ar putea vicia rezultatul evaluării, examinarea poate fi făcută de o comisie stabilită de director.

 

Art. 159. – (1) Proba scrisă a examenelor are o durată de 45 de minute pentru învăţământul primar şi de 90 de minute pentru învăţământul secundar, din momentul transcrierii subiectelor pe tablă sau al primirii, de către elev, a foii cu subiecte. Proba scrisă conţine două variante de subiecte, dintre care elevul tratează o singură variantă, la alegere.

 

  • Proba orală a examenelor se desfăşoară prin dialog profesor-elev, pe baza biletelor de examen. Numărul biletelor de examen este de două ori mai mare decât numărul elevilor care susţin examenul la disciplina/modulul respectivă/respectiv. Fiecare bilet conţine două subiecte. Elevul poate schimba biletul de examen cel mult o dată.

 

  • Fiecare profesor examinator acordă elevului câte o notă la fiecare probă susţinută de acesta. Notele de la probele orale sau practice sunt întregi. Notele de la probele scrise pot fi şi fracţionare. Media aritmetică a notelor acordate la cele două sau trei probe, rotunjită la nota întreagă cea mai apropiată, reprezintă nota finală la examenul de corigenţă, acordată de profesorul-examinator, fracţiunile de 50 de sutimi rotunjindu-se în favoarea elevului.

 

  • Media obţinută de elev la examenul de corigenţă este media aritmetică, calculată cu două zecimale, fără rotunjire, a notelor finale acordate de cei 2 examinatori. Între notele finale acordate de cei 2 examinatori nu se acceptă o diferenţă mai mare de un punct. În caz contrar, medierea o face preşedintele comisiei de examen.

 

  • La clasele la care evaluarea cunoştinţelor se face prin calificative se procedează astfel: după corectarea lucrărilor scrise şi după susţinerea examenului oral fiecare examinator acordă calificativul său global; calificativul final al elevului la examenul de corigenţă se stabileşte de comun acord între cei 2 examinatori. În cazul unei neconcordanţe, preşedintele comisiei de examen are drept de decizie pentru stabilirea calificativului final al elevului la examen.

 

Art. 160. – (1) Elevul corigent este declarat promovat la disciplina/modulul de examen, dacă obţine, cel puţin, media 5,00/calificativul „Suficient”.

 

  • Sunt declaraţi promovaţi anual elevii care obţin, la fiecare disciplină/modul la care susţin examenul de corigenţă, cel puţin media 5,00/calificativul „Suficient”.

 

  • Media obţinută la examenul de corigenţă, la cel de încheiere a situaţiei şcolare pentru elevii amânaţi anual şi la examenul de diferenţă care echivalează o disciplină studiată timp de un an şcolar, constituie media anuală a disciplinei respective şi intră în calculul mediei generale anuale. La examenul de diferență care echivalează o disciplină studiată un an școlar media obținută constituie media anuală a disciplinei respective fără ca acest lucru să conducă la recalcularea mediei anuale.

 

  • La examenul de încheiere a situaţiei şcolare pentru elevii amânaţi pe semestrul al doilea sau la examenul de diferenţă care echivalează o disciplină numai pe intervalul unui semestru, media obţinută constituie media semestrială a elevului la disciplina respectivă.

 

Art. 161. – (1) Elevii corigenţi sau amânaţi, care nu se pot prezenta la examene din motive temeinice, dovedite cu acte, depuse în cel mult 7 zile lucrătoare de la data examenului, sunt examinaţi la o dată ulterioară, stabilită de director, dar nu mai târziu de începutul noului an şcolar.

 

(2) În situaţii excepţionale, respectiv internări în spital, imobilizări la pat etc., dovedite cu acte, inspectoratul şcolar judeţean/ Inspectoratul şcolar al municipiului Bucureşti poate aproba susţinerea examenului şi după începerea cursurilor noului an şcolar.

 

Art. 162. – Rezultatele obţinute la examenele de încheiere a situaţiei şcolare, la examenele pentru elevii amânaţi şi la examenele de corigenţă, inclusiv la cele de reexaminare, se consemnează în catalogul de examen de către profesorii examinatori şi se trec în catalogul clasei de către secretariatul şcolii, în termen de maximum 5 zile de la afişarea rezultatelor, dar nu mai târziu de data începerii cursurilor noului an şcolar.

 

  • Rezultatele obţinute de elevi la examenele de diferenţă se consemnează în catalogul de examen, de către profesori, iar în registrul matricol şi în catalogul clasei de către secretarul şcolii.

 

  • În catalogul de examen se consemnează notele/calificativele acordate la fiecare probă, nota finală acordată de fiecare profesor examinator sau calificativul global, precum şi media obţinută de elev la examen, respectiv calificativul final. Catalogul de examen se semnează de către examinatori şi de către preşedintele comisiei, imediat după terminarea examenului.

 

  • Preşedintele comisiei de examen predă secretarului unităţii de învăţământ preuniversitar toate documentele specifice acestor examene: cataloagele de examen, lucrările scrise şi însemnările elevilor la proba orală/practică. Aceste documente se predau imediat după finalizarea examenelor, dar nu mai târziu de data începerii cursurilor anului şcolar.

 

  • Lucrările scrise şi foile cu însemnările elevului la proba orală a examenului se păstrează în arhiva unităţii de învăţământ timp de un an.

 

  • Rezultatul la examenele de corigenţă şi la examenele de încheiere a situaţiei pentru elevii amânaţi, precum şi situaţia şcolară anuală a elevilor se afişează, la loc vizibil, a doua zi după încheierea sesiunii de examen şi se consemnează în procesul-verbal al primei şedinţe a consiliului profesoral.

 

Art. 163 . – După terminarea sesiunii de examen, de încheiere a situaţiei de corigenţă sau de reexaminare, profesorul pentru învățământul primar/ profesorul dirigintele consemnează în catalog situaţia şcolară a elevilor care au participat la aceste examene.

 

(2) Lucrările scrise și foile cu însemnările elevilor la proba orală a examenului se păstrează în arhiva unității de învățământ timp de un an.

 

 

Capitolul 6

Mişcarea/transferul beneficiarilor primari ai educaţiei

 

Art. 164. – Beneficiarii primari ai educaţiei au dreptul să se transfere de la o clasă la alta, de la o unitate de învăţământ preuniversitar la alta, de la o filieră la alta, de la un profil la altul, de la o specializare/calificare profesională la alta, de la o formă de învăţământ la alta, în conformitate cu prevederile prezentului regulament şi ale regulamentului intern al unităţii de învăţământ preuniversitar la care se face transferul..

 

Art. 165. – Transferul beneficiarilor primari ai educaţiei se face cu aprobarea consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ preuniversitar la care se solicită transferul și cu avizul consultativ al consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ preuniversitar de la care se transferă.

 

Art. 166. – (1) În învățământul preșcolar, primar (clasa pregătitoare și clasele I-IV) și gimnazial (clasele V-VIII) beneficiarii primari ai educației se pot transfera de la o clasă la alta, în aceeași unitate de învățământ sau de la o unitate de învățământ la alta, în limita efectivelor maxime de antepreșcolari/preșcolari/elevi la grupă /clasă.

 

(2) În situații excepționale, în care transferul nu se poate face în limita efectivelor maxime de antepreșcolari/preșcolari/elevi la grupă /clasă, inspectoratul școlar județean/al municipiului București poate aproba depășirea efectivului maxim, în scopul efectuării transferului.

 

Art. 167. (1) Transferurile în care se păstrează forma de învățământ se efectuează, de regulă, în perioada intersemestrială sau a vacanţei de vară. Prin excepţie de la aceste prevederi,

 

transferurilor de la nivelurile antepreşcolar şi preşcolar care, în interesul copilului, se pot face oricând în timpul anului şcolar.

 

  • Transferurile în care se schimbă forma de învăţământ se efectuează în următoarele perioade:

 

  1. a) de la învăţământul cu frecvenţă la cel cu frecvenţă redusă, în perioada intersemestrială sau a vacanţei de vară;

 

  1. b) de la învăţământul cu frecvenţă redusă la cel cu frecvenţă, numai în perioada vacanţei de vară.

 

  • Transferul elevilor în timpul semestrelor se poate efectua, în mod excepţional, cu respectarea prevederilor prezentului regulament, în următoarele situaţii:

 

  1. la schimbarea domiciliului părinţilor într-o altă localitate, respectiv într-un alt sector al municipiului Bucureşti;;

 

  1. în cazul unei recomandări medicale, eliberată pe baza unei expertize medicale efectuate de direcţia de sănătate publică;

 

  1. de la clasele cu program de predare intensivă a unei limbi străine sau cu program de predare bilingv la celelalte clase.

 

  1. în alte situaţii excepţionale, cu aprobarea consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar.

 

Art. 168. – Gemenii se pot transfera în clasa celui cu media mai mare sau invers, la cererea părintelui/tutorelui legal instituit sau la cererea elevilor dacă aceștia sunt majori, cu aprobarea directorului unităţii de învăţământ preuniversitar.

 

Art. 169. – Elevii din învăţământul preuniversitar particular sau confesional se pot transfera la unităţi de învăţământ preuniversitar de stat, în condiţiile prezentului regulament.

 

(2) Elevii din învăţământul preuniversitar de stat se pot transfera în învăţământul particular, cu acordul unităţii primitoare şi în condiţiile stabilite de regulamentul intern propriu.

Art. 170. – (1) Pentru copiii/tinerii cu cerinţe educaţionale speciale, în funcţie de evoluţia acestora, se pot face propuneri de reorientare dinspre şcoala specială spre şcoala de masă şi invers.

 

(2) Propunerea de reorientare se face de către cadrul didactic care a lucrat cu copilul în cauză sau de către părinţii copilului/reprezentantul legal şi de către consilierul psihopedagog şcolar. Decizia de reorientare se ia de către comisia de expertiză din cadrul CJRAE/CMBRAE, cu acordul părinților/tutorelui legal instituit.

 

Art. 171. – După aprobarea transferului, unitatea de învăţământ preuniversitar primitoare este obligată să solicite situaţia şcolară a elevului în termen de 5 zile lucrătoare. Unitatea de învăţământ preuniversitar de la care se transferă elevul este obligată să trimită, la şcoala primitoare, situaţia şcolară a celui transferat, în termen de 10 zile lucrătoare de la primirea solicitării. Până la primirea situaţiei şcolare de către şcoala la care s-a transferat, elevul transferat participă la cursuri în calitate de audient.

 

 

Partenerii educaţionali

Capitolul 1

Drepturile părinţilor

 

Art. 172. – Părintele/tutorele legal instituit al preşcolarului/elevului are dreptul să decidă, în limitele legii, cu privire la unitatea de învăţământ preuniversitar unde va studia preşcolarul/elevul.

 

Art. 173. – (1) Părintele/tutorele legal instituit al elevului are dreptul să fie informat periodic referitor la situaţia şcolară şi comportamentul propriului copil.

 

(2) Părintele/tutorele legal instituit al elevului are dreptul să se intereseze numai referitor la situaţia propriului copil.

 

Art. 174. – (1) Părintele/tutorele legal instituit al elevului are acces în incinta unităţii de învăţământ preuniversitar dacă:

 

  1. a fost solicitat/a fost programat pentru o discuţie cu un cadru didactic sau cu directorul unităţii de învăţământ preuniversitar;

 

  1. desfăşoară activităţi în comun cu cadrele didactice;
  2. depune o cerere/alt document la secretariatul unităţii de învăţământ preuniversitar;

 

  1. participă la întâlnirea lunară cu dirigintele clasei/profesorul pentru învăţământ preşcolar/primar.

 

(2) Consiliul de administraţie are obligaţia stabilirii procedurilor de acces al părinţilor în unităţile de învăţământ preuniversitar, pentru alte situaţii decât cele prevăzute la alin. (1) si sunt stipulate in prezentul Regulament Intern in anexa

 

Art. 1. – (1) Părinţii/tutorii legali instituiți au dreptul să se constituie în asociaţii cu personalitate juridică, conform legislaţiei în vigoare.

 

(2) Asociaţia părinților se organizează şi funcţionează în conformitate cu propriul statut.

Art. 175. – (1) Părintele/tutorele legal al elevului are dreptul să solicite rezolvarea unor stări conflictuale în care este implicat propriul copil/elev, prin discuţii amiabile, cu respectarea următoarelor etape:

 

  1. discuţie amiabilă cu cadrul didactic implicat;

 

  1. discuţie amiabilă cu profesorul pentru învăţământul preşcolar/primar /profesorul diriginte implicat;

 

  1. discuţie amiabilă cu directorul unității de învățământ preuniversitar;
  2. cerere scrisă adresată conducerii unităţii de învăţământ preuniversitar.

 

  • În cazul în care au fost parcurse etapele menționate la alin. (1) , lit.a-d, fără rezolvarea stării conflictuale părintele/tutorele legal al elevului are dreptul să solicite rezolvarea situaţiei la inspectoratul şcolar judeţean/ Inspectoratul şcolar al Municipiului Bucureşti.

 

  • În cazul în care au fost parcurse etapele prevăzute la alin. (1) şi (2), fără rezolvarea stării conflictuale, părintele/tutorele legal al elevului are dreptul să solicite rezolvarea situaţiei la Ministerul Educaţiei Naționale.

 

Capitolul 2

Îndatoririle părinţilor

 

 

Art. 176. – (1) Potrivit prevederilor legale părintele/tutorele legal instituit are obligaţia de a asigura frecvenţa şcolară a elevului în învăţământul obligatoriu şi de a lua măsuri pentru şcolarizarea elevului, până la finalizarea studiilor.

 

  • Părintele/tutorele legal instituit care nu asigură școlarizarea elevului, pe perioada învățământului obligatoriu poate fi sancționat cu amendă cuprinsă între 100 lei și 1000 lei ori este obligat să presteze muncă în folosul comunității

 

  • Constatarea contravenției și aplicarea amenzilor contravenționale prevăzute la alin.(2) se realizează de către persoanele împuternicite de primar în acest scop, la sesizarea consiliului de administrație al unității de învățământ preuniversitar.

 

  • Conform legislației în vigoare, la înscrierea elevului în unitatea de învățământ, părintele/tutorele legal instituit are obligația de a prezenta documentele medicale solicitate, în vederea menținerii unui climat sănătos la nivel de clasă/grupă pentru evitării degradării stării de sănătate a celorlalţi elevi/preșcolari din colectivitate/ unitatea de învățământ.

 

  • Părintele/tutorele legal instituit al elevului are obligaţia ca, cel puţin o dată pe lună, să ia legătura cu profesorul pentru învăţământul preşcolar/profesorul pentru învăţământul primar/profesorul diriginte pentru a cunoaşte evoluţia copilului/elevului. Prezenţa părintelui/tutorelui legal instituit va fi consemnată în caietul profesorului pentru învăţământ preşcolar, profesorului pentru învăţământ primar, profesorului diriginte cu nume, dată şi semnătură.

 

  • Părintele/tutorele legal instituit al elevului răspunde material pentru distrugerile bunurilor din patrimoniul şcolii, cauzate de elev.

 

Art. 177. – Se interzice oricăror persoane agresarea- fizică, psihică, verbala etc., a elevilor şi a personalului unităţii de învăţământ preuniversitar.

 

Art. 178. – (1) Respectarea prevederilor prezentului regulament şi a regulamentului intern al unităţii de învăţământ preuniversitar este obligatorie pentru părinţi/tutorii legal instituții ai elevilor.

 

Capitolul 3

Adunarea generală a părinţilor elevilor clasei

 

 

Art. 179. – (1) Adunarea generală a părinţilor elevilor clasei este constituită din toţi părinţii/tutorii legal instituiți ai elevilor.

 

  • Adunarea generală a părinţilor elevilor clasei hotărăşte referitor la activităţile de susţinere a cadrelor didactice şi a echipei manageriale a unităţii de învăţământ preuniversitar, în demersul de asigurare a condiţiilor necesare educării copiilor şi tinerilor.

 

  • În adunarea generală a părinţilor elevilor clasei se discută problemele generale ale colectivului de elevi şi nu situaţia concretă a unui elev. Situaţia unui elev se discută individual, numai în prezenţa părintelui/tutorelui legal al elevului respectiv.

 

Art. 180. – (1) Adunarea generală a părinţilor/tutorilor legali ai elevilor clasei se convoacă de către profesorul pentru învăţământul preşcolar sau primar/ profesorul diriginte, de către preşedintele comitetului de părinţi al clasei sau de către 1/3 din numărul total al membrilor săi ori al elevilor clasei.

 

(2) Adunarea generală a părinţilor elevilor clasei se convoacă semestrial sau ori de câte ori se consideră necesar .

 

Comitetul de părinţi al clasei

 

 

Art. 181. – (1) În unităţile de învăţământ preuniversitar, la nivelul fiecărei clase, se înfiinţează şi funcţionează comitetul de părinţi al clasei.

 

  • Comitetul de părinţi al clasei se alege, prin majoritate simplă a voturilor, în fiecare an, în adunarea generală a părinţilor elevilor clasei, convocată de profesorul pentru învăţământul preşcolar sau primar/ profesorul diriginte care prezidează şedinţa.

 

  • Convocarea adunării generale pentru alegerea comitetului de părinţi/tutori legali al clasei are loc în primele 30 zile de la începerea cursurilor anului şcolar.

 

  • Comitetul de părinţi al clasei se compune din trei persoane: un preşedinte şi doi membri; în prima şedinţă de după alegere membrii comitetului decid responsabilităţile fiecăruia, pe care le comunică profesorului pentru învăţământul preşcolar/primar/diriginte.

 

  • Comitetul de părinţi al clasei reprezintă interesele părinţilor/tutorilor legal instituiți ai elevilor clasei în adunarea generală a părinţilor la nivelul şcolii, în consiliul reprezentativ al părinţilor/tutorilor legal instituiți, în consiliul profesoral, în consiliul clasei şi în relaţiile cu echipa managerială.

 

Art. 182. – Comitetul de părinţi al clasei are următoarele atribuţii:

  1. pune în practică deciziile luate de către adunarea generală a părinţilor elevilor clasei; deciziile se iau în cadrul adunării generale a părinţilor elevilor clasei, cu majoritatea simplă a voturilor părinţilor/ tutorilor legal instituiți prezenţi;

 

  1. sprijină profesorii pentru învăţământul primar/ profesorii diriginţi în organizarea şi desfăşurarea de proiecte, programe şi activităţi educative extraşcolare;

 

  1. sprijină profesorii pentru învăţământul primar/profesorii diriginţii în derularea programelor de prevenire şi combatere a absenteismului în mediul şcolar;

 

  1. atrage persoane fizice sau juridice care, prin contribuţii financiare sau materiale, susţin programe de modernizare a activităţii educative şi a bazei materiale din clasă şi din şcoală;

 

  1. sprijină conducerea unităţii de învăţământ preuniversitar şi profesorii pentru învăţământul primar/ profesorii diriginţi şi se implică activ în întreţinerea, dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale a clasei şi a unităţii de învăţământ preuniversitar.

 

  1. sprijină unitatea de învăţământ preuniversitar şi profesorii diriginţii în activitatea de consiliere şi de orientare socio-profesională;

 

  1. se implică activ în asigurarea securităţii elevilor pe durata orelor de curs, precum şi în cadrul activităţilor educative, extraşcolare şi extracurriculare;

 

  1. prezintă, semestrial, adunării generale a părinţilor elevilor clasei, justificarea utilizării fondurilor.

 

Art. 183 – Preşedintele comitetului de părinţi al clasei reprezintă părinţii/tutorii legal instituiți ai clasei în relaţiile cu conducerea unităţii de învăţământ preuniversitar şi alte foruri, organisme şi organizaţii.

 

Art. 184 – (1) Comitetul de părinţi al clasei poate decide să susţină, inclusiv financiar, întreţinerea, dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale a clasei propunând în adunarea

 

generală a clasei o sumă necesară acoperirii acestor cheltuieli.

(2)Contribuția prevăzută la alin.(1) nu este obligatorie, iar neachitarea acesteia nu poate limita, în nici un caz, exercitarea de către elevi a drepturilor prevăzute de prezentul regulament și de prevederile legale în vigoare. Informarea celor implicați cu privire la conținutul acestui articol este obligatorie.

 

  • Sponsorizarea unei clase de către un agent economic se face cunoscută comitetului de părinţi al clasei. Sponsorizarea clasei sau a unităţii de învăţământ preuniversitar nu atrage după sine drepturi suplimentare pentru elevi.

 

  • Contribuţia prevăzută la alin. (1) se colectează şi se administrează numai de către comitetul de părinţi al clasei.

 

  • Este interzisă implicarea elevilor sau a cadrelor didactice în strângerea fondurilor.

 

Capitolul 5

Consiliul reprezentativ al părinţilor

 

Art. 185. – (1) La nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar funcţionează consiliul reprezentativ al părinţilor.

 

  • Consiliul reprezentativ al părinţilor din unitatea de învăţământ preuniversitar este compus din preşedinţii comitetelor de părinţi ai fiecărei clase.

 

  • Asociaţiile de părinţi cu personalitate juridică îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu propriul statut de înfiinţare, organizare şi funcţionare.

 

Art. 186. – (1) Consiliul reprezentativ al părinţilor îşi desemnează preşedintele şi 2 vicepreşedinţi ale căror atribuţii se stabilesc imediat după desemnare, de comun acord între cei 3, şi se consemnează în procesul-verbal al şedinţei.

 

  • Consiliul reprezentativ al părinţilor se întruneşte în şedinţe lunare la solicitarea directorului unităţii de învăţământ sau de câte ori este necesar. Convocarea şedinţelor consiliului reprezentativ al părinţilor se face de către preşedintele acestuia sau, după caz, de unul dintre vicepreşedinţi.

 

  • Consiliul reprezentativ al părinţilor desemnează reprezentanţii părinţilor în organismele de conducere şi comisiile unităţii de învăţământ preuniversitar .
  • Consiliul reprezentativ al părinţilor decide prin vot deschis, cu majoritatea voturilor celor prezenţi.

 

  • Consiliul reprezentativ al părinţilor se organizează şi funcţionează în conformitate cu propriul regulament intern; regulamentul este avizat de consiliul reprezentativ al părinţilor, prin majoritatea voturilor membrilor prezenţi.
  • Preşedintele reprezintă consiliul reprezentativ al părinţilor în relaţia cu alte instituţii.

 

  • Preşedintele prezintă, anual, raportul financiar consiliului reprezentativ al părinţilor.

Art. 187. – Consiliul reprezentativ al părinţilor are următoarele atribuţii:

 

  1. propune unităţilor de învăţământ preuniversitar discipline şi domenii care să se studieze prin curriculumul la decizia şcolii;

 

  1. sprijină parteneriatele educaţionale între unităţile de învăţământ preuniversitar şi instituţiile/organizaţiile cu rol educativ din comunitatea locală;

 

  1. susţine unităţile de învăţământ preuniversitar în derularea programelor de prevenire şi de combatere a absenteismului şi a violenţei în mediul şcolar;

 

  1. promovează imaginea unităţii de învăţământ preuniversitar în comunitatea locală;

 

  1. se ocupă de conservarea, promovarea şi cunoaşterea tradiţiilor culturale specifice minorităţilor în plan local, de dezvoltarea multiculturalităţii şi a dialogului cultural;

 

  1. susţine unitatea de învăţământ preuniversitar în organizarea şi desfăşurarea tuturor activităţilor;

 

  1. susţine conducerea unităţii de învăţământ preuniversitar în organizarea şi în desfăşurarea consultaţiilor cu părinţii, pe teme educaţionale;

 

  1. colaborează cu instituţiile publice de asistenţă socială/educaţională specializată, direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului , cu organele de autoritate tutelară sau cu organizaţiile nonguvernamentale cu atribuţii în acest sens, în vederea soluţionării situaţiei elevilor care au nevoie de ocrotire;

 

  1. sprijină conducerea unităţii de învăţământ preuniversitar în întreţinerea şi modernizarea bazei materiale;

 

  1. susţine unitatea de învăţământ preuniversitar în activitatea de consiliere şi orientare socio-profesională sau de integrare socială a absolvenţilor;

 

  1. propune măsuri pentru şcolarizarea elevilor din învăţământul obligatoriu şi încadrarea în muncă a absolvenţilor;

 

  1. se implică direct în derularea activităţilor din cadrul parteneriatelor ce se derulează în unitatea de învăţământ preuniversitar, la solicitarea cadrelor didactice.

 

  1. sprijină conducerea unităţii de învăţământ preuniversitar în asigurarea sănătăţii şi securităţii elevilor;

 

  1. are iniţiative şi se implică în îmbunătăţirea calităţii vieţii , în buna desfășurarea a activităţii în internate şi în cantine;

 

  1. susţine conducerea unităţii de învăţământ preuniversitar în organizarea şi în desfăşurarea programului „Şcoala după şcoală”.

 

Art. 188. – (1) Consiliul reprezentativ al părinţilor/asociaţia de părinţi a unităţii de învăţământ preuniversitar poate atrage resurse financiare extrabugetare, constând în contribuţii, donaţii, sponsorizări etc., din partea unor persoane fizice sau juridice din ţară şi din străinătate, care vor fi utilizate pentru:

 

  1. modernizarea şi întreţinerea patrimoniului unităţii de învăţământ preuniversitar, a bazei materiale şi sportive;

 

  1. acordarea de premii şi de burse elevilor;
  2. sprijinirea financiară a unor activităţi extraşcolare;

 

  1. acordarea de sprijin financiar sau material copiilor care provin din familii cu situaţie materială precară;

 

  1. alte activităţi care privesc bunul mers al unităţii de învăţământ preuniversitar sau care sunt aprobate de adunarea generală a părinţilor pe care îi reprezintă.
  • Fondurile colectate în condiţiile alin. (1) se cheltuiesc numai prin decizia organizaţiilor părinţilor, din proprie iniţiativă sau în urma solicitării consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ preuniversitar.

 

  • Consiliul reprezentativ al părinţilor colaborează cu structurile asociative ale părinţilor la nivel local, judeţean, regional şi naţional.

 

 

Capitolul 6

Contractul educaţional între unităţile de învăţământ preuniversitar şi părinţi

 

 

Art. 189. – (1) Unităţile de învăţământ preuniversitar încheie cu părinţii/tutorii legal instituiți, în momentul înscrierii antepreşcolarilor, respectiv a preşcolarilor sau a elevilor, în registrul unic matricol, un contract educaţional în care sunt înscrise drepturile şi obligaţiile reciproce ale părţilor.

 

(2) Modelul contractului educaţional este prezentat în anexa 1, parte integrantă a prezentului regulament fiind particularizat prin decizia consiliului de administraţie, după consultarea consiliului reprezentativ al părinţilor.

 

Art. 190. – (1) Contractul educaţional este valabil pe toată perioada de şcolarizare în cadrul unităţii de învăţământ preuniversitar.

 

(2) Eventualele modificări se pot realiza printr-un act adiţional acceptat de ambele părţi şi care se ataşează contractului educaţional.

 

Art. 191. – (1) Contractul educaţional va cuprinde în mod obligatoriu: datele de identificare a părţilor semnatare – respectiv unitatea de învăţământ preuniversitar, beneficiarul primar al educaţiei, părintele sau tutorele legal instituit, scopul pentru care se încheie contractul educaţional, drepturile părţilor, obligaţiile părţilor, durata valabilității contractului, alte clauze.

 

  • Contractul educaţional se încheie în două exemplare originale, unul pentru părinte/tutorele legal instituit, altul pentru unitatea de învățământ şi îşi produce efectele de la data semnării.

 

  • Modul de îndeplinire a obligaţiilor prevăzute în contractul educaţional de către personalul din unitatea de învăţământ constituie criteriu de evaluare a activităţii acestuia.

 

  • Neîndeplinirea obligaţiilor asumate prin contractul educaţional de către personalul unităţii de învăţământ constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit legii.

 

  • Consiliul de administraţie urmăreşte modul de îndeplinire a obligaţiilor prevăzute în contractul educaţional, analizează situaţiile în care se constată încălcarea acestuia de către personalul unităţii de învăţământ şi numeşte comisia de cercetare disciplinară.

 

  • Candidații admiși în unitățile de învățământ preuniversitar încheie cu Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiției și alte instituții cu atribuții în domeniile apărării, informațiilor, ordinii publice și securității încheie contracte educaționale prin care sunt stabilite obligațiile părților contractante, conform instrucțiunilor specifice.

 

Capitolul 7

 

Şcoala şi comunitatea. Parteneriate/protocoale între unităţile de învăţământ                preuniversitar şi alţi parteneri educaţionali

 

Art. 192. – Autorităţile administraţiei publice locale, precum şi reprezentanţi ai comunităţii locale colaborează cu consiliul de administraţie şi cu directorul, în vederea atingerii obiectivelor unităţii de învăţământ preuniversitar .

 

Art. 193. – Unităţile/instituţiile de învăţământ preuniversitar pot realiza, independent, parteneriate cu asociaţii, fundaţii, instituţii de educaţie şi cultură, organisme economice şi

organizaţii guvernamentale şi nonguvernamentale sau alte tipuri de organizaţii, în interesul beneficiarilor direcţi ai educaţiei.

 

Art. 194. – Unităţile şi instituţiile de învăţământ preuniversitar, de sine stătător sau în parteneriat cu autorităţile administrației locale şi cu alte instituţii şi organisme publice şi private: case de cultură, furnizori de formare continuă, parteneri sociali, organizaţii nonguvernamentale şi altele asemenea pot organiza la nivel local centre comunitare de învăţare permanentă, pe baza unor oferte de servicii educaţionale adaptate nevoilor specifice diferitelor grupuri-ţintă interesate.

 

Art. 195. – (1) Unităţile de învăţământ preuniversitar, în conformitate cu legislaţia în vigoare şi prevederile prezentului regulament, pot iniţia, în parteneriat cu autorităţile administrației publice locale şi cu asociaţiile de părinţi, prin decizia consiliului de administraţie, activităţi educative, recreative, de timp liber, pentru consolidarea competenţelor dobândite sau de accelerare a învăţării, precum şi activităţi de învăţare remedială cu elevii, prin programul „Şcoala după şcoală”.

 

(2) Acolo unde este posibil, parteneriatul se poate realiza şi cu organizaţii nonguvernamentale, cu preocupări în domeniul educației.

 

Art. 196. – (1) Parteneriatul cu autorităţile administraţiei publice locale are ca obiectiv central derularea unor activităţi/programe educaţionale care să favorizeze atingerea obiectivelor educaţionale stabilite de unitatea de învăţământ preuniversitar.

 

  • Activităţile derulate în parteneriat nu pot avea conotaţii politice, de propagandă electorală, de prozelitism religios şi nu pot fi contrare moralei sau legilor statului.

 

  • Autorităţile administraţiei publice locale asigură condiţiile şi fondurile necesare pentru implementarea şi respectarea normelor de Sănătate şi Securitate în Muncă şi pentru asigurarea securităţii elevilor şi a personalului în perimetrul unităţii.

 

Art. 197. – (1) Unităţile de învăţământ preuniversitar încheie protocoale de parteneriat şi de colaborare cu agenţii economici, în vederea derulării orelor de instruire practică.

 

(2) Protocolul conţine prevederi clare cu privire la responsabilităţile părţilor, referitoare la asigurarea securităţii elevilor şi a personalului şcolii, respectarea normelor de sănătate şi securitate în muncă, asigurarea transportului la şi de la agentul economic, durata activităţilor, drepturile şi îndatoririle elevilor, utilizarea fondurilor realizate, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

 

Art. 198. – (1) Unităţile de învăţământ preuniversitar încheie protocoale de parteneriat cu ONG-uri, unităţi medicale, poliţie, jandarmerie, instituţii de cultură, asociaţii confesionale, alte organisme, în vederea atingerii obiectivelor educaţionale stabilite prin proiectul de dezvoltare instituţională/planul de acţiune al şcolii.

 

  • Protocolul conţine prevederi clare cu privire la responsabilităţile părţilor implicate, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

 

  • În cazul derulării unor activităţi în afara perimetrului unităţii de învăţământ preuniversitar, în protocol se va specifica concret cărei părţi îi revine responsabilitatea asigurării securităţii elevilor.

 

  • Bilanţul activităţilor realizate va fi făcut public, prin afişare la sediul unităţii, pe site-ul şcolii, prin comunicate de presă şi prin alte mijloace de informare.

 

  • Unităţile de învăţământ preuniversitar pot încheia protocoale de parteneriat şi pot derula activităţi comune cu unităţi de învăţământ din străinătate, având ca obiectiv principal dezvoltarea personalităţii copiilor şi a tinerilor, respectându-se legislaţia în vigoare în statele din care provin instituţiile respective.

 

  • Reprezentanţii părinţilor se vor implica direct în buna derulare a activităţilor din cadrul parteneriatelor ce se derulează în unitatea de învăţământ preuniversitar .

 

Art. 199. – (1) Respectarea prevederilor prezentului regulament intern al Scolii Gimnaziale Tarlungeni este obligatorie pentru reprezentanţii autorităţilor administraţiei publice locale şi pentru orice alte persoane sau instituţii/organizaţii care intră în contact cu instituţia de învăţământ preuniversitar.

 

(2) Nerespectarea prevederilor prezentului regulament şi ale regulamentului intern al unităţii de învăţământ preuniversitar se sancţionează conform prevederilor legale.

 

 

Dispoziţii finale și tranzitorii

 

 

Art. 200. – (1) Se interzice constituirea de fonduri de protocol sau a oricărui alt fond destinat derulării examenelor/evaluărilor naţionale.

 

(2) Conducerea unităţilor de învăţământ preuniversitar are obligaţia de a aduce la cunoştinţa personalului, elevilor, părinţilor/tutorilor legal instituți ai acestora şi partenerilor educaţionali prevederile alin.(1).

 

Art. 201. – În unităţile de învăţământ preuniversitar, fumatul este interzis, conform prevederilor legislaţiei în vigoare.

 

Art. 202. În unităţile de învăţământ preuniversitar se asigura dreptul fundamental la învățătură și este interzisă orice formă de discriminare a elevilor și a cadrelor didactice, a personalului nedidactic și auxiliar, în conformitatea cu Legea nr. 324/2006 pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare.

 

Art. 203. – La data intrării în vigoare a prezentului regulament, orice dispoziție contrară se abrogă.

 

Art. 204. –Anexele  constituie părţi integrante ale prezentului regulament:

 

Anexa 1. Lista comisiilor de lucru care functioneaza la nivelul Scolii Gimnaziale Tarlungeni

 

Anexa 2. Contract educational

 

Anexa 3. Procedura de interventie la nivelul scolii in situatii de violent

 

Anexa 4. Procedura de inteventie la nivelul scolii in situatii de violenta ce necesita interventia politiei/jandarmeriei/politiei locale/ambulantei

 

Anexa 5. Nomenclatorul actelor de violenta

 

Anexa 6. Atributii cadre didactice serviciul pe scoala

 

Anexa 7. Atributii elevi serviciul pe scoala

 

Anexa 8. Procedura intrare persoane straine in scoala

 

 

AM  LUAT LA CUNOSTINTA,

 

Nr.crt. Nume,prenume Semnatura